Avantajele postului intermitent

Cum am scris, de curand mi-am gasit un job. Asta inseamna ca, de doua ori pe saptamana, ies pe usa dimineata imediat dupa ora 6.00 si ma intorc dupa 14.00. Nu mananc nimic pe toata durata zilei de lucru, azi am baut niste apa. Ultima masa de ieri a fost la orele 18.00. In drum dinspre serviciu spre casa am cateva pizerii, kebab-uri si chiar si un McDonalds. Eu trec pe langa ele cu fruntea sus si ma indrept cu pas calm spre casa pentru ca am invatat sa imi aman foamea. De fapt nici nu o simt, ca sa fiu sincera. Vad diferenta intre mine si ceilalti, eu la amiaza sunt plina de energie si super-concentrata, ei se uita disperati la ceas sa vada cat mai lipseste pana cand pot merge sa manance.

Candva poate as fi mancat ceva (dulce?) in pauza de la ora 10.00, ceea ce ar fi facut ca pe la pranz sa mi se faca rau de foame si m-as fi simtit obligata sa-mi cheltui banutii pe vreo felie de pizza sau vreun kebab sau – why not daca tot suntem la capitolul mancare – hamburgher si niste cartofi prajiti.

Ajung acasa dupa orele 14.00 si mananc ceva hranitor, un ou fiert, o felie de paine integrala, o farfurie de supa, niste nuci, orice ce sigur are o valoare nutritiva mult mai mare decat oferta localurilor intalnite pe strada.

Asa ca, si din punctul de vedere al economisirii de bani si cel al pastrarii sanatatii, postul intermitent are un 10 cu steluta din partea mea.

Anunțuri

Despre postul intermitent si alte aspecte legate de alimentatie

Buna !!! La ce ora iei tu prima masa? De ex. prinzul !!! Ai putea sa ne dai exemple de sucuri de fructe, legume , pe care le consumi in mod frecvent ? Multumesc si o zi frumoasa iti doresc !! La mine ( in Galati) s-a intors iarna !!! Ploua de 2 zile, e ff frig, iar vantul sufla groaznic !!

Draga Nicoleta

Eu practic postul intermitent ca stil de viata, din mai multe motive.

Unul ar fi acela ca nu cred ca am fost facuti sa mancam constant si sunt convinsa ca avem nevoie de o pauza de digestie cand si cand pentru ca organismul nostru sa se poata reface. Cu ajutorul postului am inceput sa slabesc, am practicat 10in2, mai exact mancam o zi a doua faceam post cu lichide fara calorii, a treia iar mancam, a patra post si tot asa. Acuma tot postul intermitent ma ajuta (impreuna cu sportul) sa-mi mentin greutatea, chestie deloc usoara dupa 40 de ani 🙂

Al doilea motiv pentru care postesc este acela ca sunt o persoana economa si, in vreme ce curele de slabire sau dietele terapeutice costa bani multi, postul nu costa nimic. Adica da, zero lei si zero bani. Null. Nada. Niente. Nu trebuie sa-ti investesti nici banii nici timpul in post. La inceput, pana cand m-am informat bine, desigur ca am consumat o anumita cantitate de timp deloc neinsemnata dar acum merg mai departe cu ceea ce stiu, mai citesc cate un articol de actualitate sau ceva ce nu am citit pana acuma referitor la postul intermitent dar atat.

Al treilea motiv este simplitatea postului ca stil de viata. Postind, mi-am redus foarte mult activitatea cotidiana. Cand postesc nu trebuie sa cumpar nimic, sa pregatesc nimic, nici sa pornesc aragazul, nici sa spal vase. Metoda mai simpla de atat nu cred sa existe 🙂

Postul intermitent 16:8 sau 20:4. Ce fac exact?

16:8 inseamna ca fereastra de post este de 16 ore (care includ si somnul) si 8 ore este perioada de hranire care include o masa sau doua, in functie de preferinte si necesitati. Mesele respective le numesc „cina” sau „pranz” atunci cand am nevoie sa le dau un nume. La fel functioneaza si postul 20:4, doar ca se mareste fereastra de post la 20 de ore si se reduce cea de hranire la 4 ore.

Iau ca exemplu ziua de azi: am sarit micul dejun si am mancat la amiaza o masa decenta, compusa din: supa si felul doi. Dupa am o ora am mancat o jumatate de mar si cativa samburi de nuci. In jur de ora 16.00 am mancat un sandvish mare. Pana deseara cand merg la somn beau apa si, eventual, ceai. Urmatoarea masa o mananc maine la amiaza. De ce la amiaza si nu seara? Simplu: pentru ca sotul lucreaza schimbul doi si, in felul acesta, luam masa impreuna. Cand insa lucreaza schimbul unu, imi organizez fereastra de hranire spre seara. Adica mananc ceva in jur de ora 15.00 si apoi cina, pe la 7 seara.

La sfarsit de saptamana insa, mai ales daca avem musafiri, sarim micul dejun si luam pranzul pe la amiaza si cina in jur de ora 19.00. Asa obtinem o fereastra de post de circa 16 ore.

Ce se intampla daca nu respect orarele?

Nimic. Adica incerc sa respect formulele 20:4 sau 16:8 dar dar chiar nu cade cerul daca in loc de 20 sunt 19 ore de post sau in loc de 16 doar 15. Important este sa las organismului meu timp sa digere ceea ce are de digerat si apoi sa se ocupe de reparatii. 🙂

M-ai intrebat ce fructe/legume consum. Eu le prefer pe cele de sezon, atunci cand e sezonul lor. De exemplu rosiile vara, varza iarna. Incerc sa apelez la cele de la km zero pentru a-mi reduce amprenta de carbon. Asa ca prefer sa cumpar mai multe mere locale si mai putine portocale din Tarile Calde. E o chestiune destul de sensibila daca te gandesti ca si orezul ce in Europa se consuma intensiv, provine tot de peste mari si tari, adica nu am vazut vreodata vreo cultura de orez prin zona noastra si nici nu am auzit sa-l cultive cineva. Asa ca, in cazul meu, solutia este sa reduc cantitatea consumata si, implicit, pe cea cumparata. La asta postul intermitent este un ajutor de nadejde 🙂

Sucuri de fructe si legume fac atunci cand avem prea multe fructe si legume. Adica amestec mere cu dovlecei sau orice altceva ne ofera natura vara si toamna si nu reusim sa consumam sau sa punem de-o parte pentru iarna. Sucul il bem si pulpa o dam la gaini, de exemplu. Nimic nu se pierde 🙂 In general insa, vad extragerea sucului din fructe si legume mai mult ca pe o masura de salvat alimentele atunci cand sunt in pericol de degradare decat ca pe un obicei benefic – pulpa ce se arunca dupa o extragere este plina de fibre si vitamine si e pacat.

Ca sa revin la dragostea mea – Postul Intermitent – dupa o zi de post am observat ca sunt mult mai atenta la ceea ce mananc si, mai ales, la cantitate. Stiu ca unii se tem ca in fereastra de hranire le vine pofta sa se indoape ca se poata „compensa” pentru perioada de post dar nu e asa. Decat poate la inceput. Pentru ca postind intelegi ca:

– nu se intampla nimic rau daca nu mananci la ore fixe sau chiar daca nu mananci nimic toata ziua. Important este sa bei apa. Deci mitul celor cinci mese pe zi, in care am crezut si eu cu tarie, nu este altceva decat o legenda de adormit ratiunea si scos banii din buzunar.

– ai nevoie de o cantitate relativ redusa de hrana in comparatie cu ceea ce credeai ca ar fi necesarul tau pe zi ca sa nu te doara capul, sa amestesti sau mai stiu eu ce. Nu mi s-a intamplat vreodata sa amestesc cand am postit. Nu s-a intamplat nimanui din cei ce cunosc eu sa le fie rau pentru ca nu mananca. Singurul lucru la care trebuie sa fim atenti este sa nu mancam intr-adevar nimic, si, mai ales!! nimic dulce. Pentru ca dulcele ala ne arunca glicemia la cer si, cand aceasta intra in cadere libera, incepe sa ne fie rau si sa ne doara capul. Deci calorii cat de putine pe durata postului si, daca e musai sa mananci o bucatica de ceva, atunci mai bine o muscatura de mar sau de morcov decat un biscuite.

– reducand cantitatea de hrana consumata la necesarul real, poti sa ii cresti calitatea.

Desigur ca randurile de mai sus reprezinta strict experienta mea si nu recomand nimanui sa posteasca inainte de a fi vorbit cu medicul de familie. Care medic se va opune din rasputeri justificandu-se cu necesitatea celor cinci mese pe zi dar care, cand va vedea ca sunteti decisi sa postiti, o sa capituleze si o sa va ajute. Si asta este tot din experienta mea 🙂

Ce fac si ce nu fac in zilele de post

Am scris aici despre metoda preferata de post, cu mentiunea ca acum am redus zilele de post la 1-2/saptamana.

Cineva m-a intrebat pe mail ce recomandari as avea pentru ziua de post asa ca m-am gandit sa fac o scurta lista a ceea ce fac si a ceea ce evit sa fac in zilele cand postesc.

„Nu”-urile sunt putine. Eu evit sa citesc site-uri/bloguri despre mancare/gatit si nu ma uit la tv la show-uri despre bucatareala. Am observat ca atunci cand citesc o reteta, mai ales daca are si o poza faina, imi vine pofta de mancare si imi creste senzatia de foame.
Evit sa ma gandesc la mancat. Nu la mancare ci la mancat. Daca imi da tarcoale vreun gand cum ca „ooo ce fain ar fi sa deschizi gura si sa musti macar o data” zic automat „Gand STOP! Iesi afara din capul meu!”. Si fac asta ori de cate ori gandul se intoarce, cateodata se mascheaza chiar hihi.

Ce fac in zilele cand postesc. Pot sa scriu despre experienta mea, personala, dar fiecare isi va gasi incet incet propriul stil de a trai zilele fara mancat.
Iata ce fac eu:
– daca am timp liber ma concentrez pe un proiect amanat sau cazut in disgratie. Faptul ca azi nu ma asez la masa imi prelungeste timpul efectiv si imi creste eficienta.
– sunt blanda cu mine. Daca se intampla sa-mi ajunga-n gura o inghititura de bautura calorica sau o muscatura de ceva nu ma cert ci ma iert si continuu postul. Pentr-o muscatura de ceva, indiferent ce ar fi asta, nu merita sa arunc la gunoi o zi de post.
– ma concentrez pe ceea ce imi spune si imi cere corpul. In zilele de post am o pofta enorma de baut… zeama de la muraturi. Ma refer la cele fermentate, facute de mine, nu la cele din comert facute cu zahar sau indulcitori.
– citesc ce scriu comunitatile de post intermitent. Asta are doua functiuni: una este cea de educare/informare si a doua de motivare
– daca incep sa-mi chioraie un pic matele ma gandesc ce cineva imi face un masaj intern gratuit si il savurez
– beau beau si iar beau. Multe ceaiuri care imi spala corpul de substante toxice. Ceaiul il prepar din timp ca sa-l am la indemana mereu. Il pun in termos-uri si il beau pe tot parcursul zilei.

Asta este situatia in cazul meu. Am insa prietene care au copii si ei (copiii) desigur ca nu postesc. Cu putina disciplina si multa iubire de sine ele reusesc sa gateasca si sa-si hraneasca puii si in zilele de post. (Un truc ce il folosesc eu este sa planific pentru zilele cand postesc mancaruri care mie nu prea imi plac pentru cei ce nu postesc, de exemplu pizza sau macaroane cu sos de rosii). Pentru a reduce tentatiile se poate gati c-o zi inainte si in ziua de post doar incalzi mancarea pentru non-postitori.

Ideea este ca „dieta” asta se poate ajusta oricarui stil de viata. Invatam mai multe despre noi insene observandu-ne obiceiurile alimentare si inventand moduri in care putem sa ne modificam activitatile cotidiane astfel incat zilele de post sa ne fie placute si pline de castig, fizic si intelectual.

Daca metoda 10in2 nu este cea ideala pentru tine, oricare ar fi motivul, nu te descuraja si nu abandona. Informeaza-te si cauta pana gasesti ceva ce ti se potriveste. Postul intermitent are foarte multe variante care toate au aceleasi beneficii: imbunatatesc starea de sanatate fizica si psihica, reduc riscul imbolnavirii de dementa la batranete, modifica forma corpului reducand grasimea, maresc constientizarea modului in care consumam alimente.

Distractie placuta va doresc!

Idei pentru o zi de post mai usoara

Ieri am avut o zi de post foarte usoara, mintea clara, asa c-am stat si m-am gandit la experienta mea de anul trecut cu postul si-am zis sa extrag niste idei ce m-au ajutat pe mine sa trec mai usor prin zilele de post, adica, mai pe scurt: sa nu ma gandesc la mancare!

Ce ma ajuta pe mine:
– cina din seara de dinainte de ziua de post sa fie copioasa, mai ales salata
– in ziua de post sa evit orice bautura cu calorii, inclusiv laptele din cafea, pentru ca alea fac sa-mi vina foamnea
– in ziua de post sa beau bauturi fermentate: zeama de varza murata, de la gogonele, bors
– daca imi vine foamea sa-mi fac o supa vegetala mai picanta. Am observat ca gustul picant taie senzatia de foame
– sa beau Master Tonic O lingurita de Master Tonic taie foamea pentru o jumatate de zi :))
– sa ma mentin ocupata ca sa nu mananc de plictiseala
– citesc sau particip la discutii online despre postul intermitent si 10in2 (ma motiveaza)

Ce nu ma ajuta deloc, din contra, deci evit sa fac:
– sa ma uit la tv la emisiuni de gatit
– sa citesc retete in reviste, carti sau internet
– sa curat frigiderul sau orice parte a bucatariei care are a face cu mancarea
– sa evit gandurile „negre” si grijile. Le las pentru ziua cand mananc 🙂

Zi de post

Am avut azi o zi de post relativ usoara. M-am tinut ocupata si m-am gandit doar putin de tot la mancare.
La amiaza mi-am pus cizmele de guma si-am plecat la mare. In rest m-am ocupat cu chestiuni organizatorice, facut refacut si desfacut, facut planuri, deja e seara si ma gandesc cu drag la micul dejun de maine.
Am baut azi 2 cafele negre, 500 ml suc de legume si aproape 2 litri de ceai.

IMG_0632

IMG_0634

Schimbarea stilului de alimentatie – Warrior Diet

Saptamana trecuta am reusit sa postesc doar luni, apoi am fost in excursie si nu am putut si nici nu am vrut sa refuz sa mananc alaturi de prietenii mei. Nu m-am ingrasat, mi-am mentinut si kilogramele si masura la curea.
Saptamana asta iar se arata tot felul de invitatii si sarbatori asa ca am decis sa optez pentru o alta alternativa a postului intermitent, sa inlocuiesc 10in2 cu Warrior Diet care este structurata pe acelasi principiu, de a alterna postul (foamea) cu satietatea.
In linii foarte mari, noul stil de alimentatie arata asa:
– nu se mananca nimic toata ziua, se bea insa apa, cafea fara lapte si ceai neindulcit
– seara se face sport (eu o sa fac 30 de minute de zumba sau tae bo)
– apoi se mananca urmand instinctul care o sa ne spuna ce are nevoie organismul si in ce cantitati. Faza de mancare se intinde pe parcursul a 4 ore. Daca fac sport de la 17.30 pana la 18.00, la 18.00 se mananca o portie de proteine (de exemplu fasole boabe, oua fierte etc) apoi se mananca cina normal, nu mai tarziu insa de ora 22.00.
A doua zi da capo!
In modul asta o sa reusesc sa ma achit de obligatiile sociale si sa continui sa slabesc.
Din ce am citit pe internet, si modul asta de alimentatie aduce doar beneficii. De exemplu faptul ca ai mintea clara toata ziua, datorita faptului ca organismul nu este nevoit sa investeasca energie in digestie. Si multe altele, daca sunteti curiosi just google! 🙂

http://www.livestrong.com/article/83394-start-warrior-diet/

PS Ca si in cazul 10in2, nu exista nici in WD vreo restrictie alimentara, se poate manca oricat (in limita decentei, of course) si orice, cu conditia sa se respecte orarul.

Foamea: prietena sau dusman?

Azi as vrea sa scriu despre foame. Cum am implinit o luna de cand fac post intermitent (o zi mananc normal, orice – o zi postesc si tot asa) am avut vreme sa ma gandesc la relatia mea cu … foamea. Si am ajuns la concluzia ca foamea este incriminata pe nedrept.
Am fost invatata sa cred ca foamea e ceva de rau. De fapt o expresie romaneasca zice ca e aiurea sa fi „rupt de foame” sau, si mai si, sa fi „mort de foame”. Asa am invatat ca senzatia de foame este ceva de rau asa ca trebuie sa fac orice mi-ar sta in putere ca s-o anulez – adica sa mananc.
Totusi, generatiile de dinaintea noastra, obisnuiau sa-si purifice trupul, sufletul si mintea prin post…
Cautand informatii despre post, mi-a ramas in minte o afirmatie a unui doctor, cum ca NU SUNTEM FACUTI CA SA RASPUNDEM FIECAREI MICI SENZATII DE FOAME CU 20 DE FELURI DE MANCARE! Cata dreptate!
De fapt foamea in sine nu e ceva rau. Este doar semnalul pe care stomacul il trimite creierului cum ca a terminat de prelucrat ultimele alimente introduse in sistem.
Senzatia de foame nu este un apel disperat al corpului nostru pentru a-i oferi imediat si din plin alimente.
Periculoasa este insa subnutrirea. Si asta poate sa se intampla si (sau mai ales!) celor ce considera foamea un semnal de alarma si o ostoiesc cu ceva ce pica imediat la mana sau pe baza unui orar strict de cinci mese pe zi.
Copiii in Africa nu mor pentru ca au senzatia de foame ci pentru ca sunt subnutriti. Dar asta este o alta poveste… sau poate nu?
Sigur ca, vorbind despre foame, se poate aluneca in cealalta extrema si deveni anorexica sau bulimica… cine insa ma cunoaste stie bine ca sunt departe de asa ceva pentru ca IUBESC SA GATESC si IUBESC SA MANANC.
Si totusi vreau sa ma mentin in sanatate. Asa ca am decis sa interpretez foamea pentru ceea ce este: un semnal ca stomacul si-a terminat treaba si sa-l las sa se odihneasca.
Si cumva am inteles ca nu mai este foamea cea care imi controleaza si organizeaza rutina zilnica ci sunt eu cea care o controlez si decid cand si ce urmeaza sa se intample cu corpul meu.
In nici una din zilele de post nu pot sa spun ca m-am simtit atat de rau pe cat credeam inainte ca TREBUIE sa se simta cineva care NU A MANCAT NIMIC TOATA ZIUA. Nu am ametit, nu m-a durut burta si dureri de cap am avut doar daca am omis sa beau multe multe lichide. Si toate astea pentru ca mi-am programat mintea sa se concentreze pe ceea ce o sa beau in ziua respectiva nu pe ceea ce o sa mananc. Un alt instrument de control al poftelor este acela de a le amana. ORICE ar fi azi pe masa sau in frigider o sa fie si maine. Asa ca decid pe azi sa il mananc maine 🙂
Declar foamea prietena mea!

O luna de post intermitent

In urma cu o luna am inceput sa mananc tot a doua zi. Am avut si zile bune in care n-am poftit nimic si nu mi-a fost foame, am avut si zile in care n-am rezistat tentatiei si am mancat, schimband astfel ritmul zilelor de post si de mancat.

Mi s-a dezumflat burta, thanks God ca deja ma plictisisem sa dezic felicitarile pentru aparenta sarcina!

In urma cu o luna aveam burta „protejata” de un strat foarte gros de grasime tare la pipait. Intre timp stratul s-a redus si consistenta s-a modificat de la tare la moale de tot.

Am slabit in medie 1 kilogram/saptamana, fara sa imi refuz nici un fel de mancare, nici macar dulciurile.

In zilele de mancat, cand se pot consuma chiar si portii generoase de mancare, am inceput sa mananc putin, cred ca mi s-a „micsorat stomacul”. Tot aud expresia asta dar sincer nu stiu daca stomacul CHIAR se poate micsora de la sine. Saptamana trecuta am fost la All-You-Can-Eat si foarte repede am simtit ca mancarea imi impinge stomacul, apucasem de mancat cam jumatate din ceea ce reuseam pe vremuri.

In weekend am intalnit o prietena care nu m-a vazut de mai multa vreme si a observat ca am slabit si asta a fost un compliment foarte fain 🙂

In zilele de post am avut (si am ca si azi postesc) pofta de bauturi amare (suc de grepfruit), bauturi fermentate (am baut zeama de varza acra si zeama de la gogonele murate), am baut si beau ceaiuri cu lamaie, apa rece, supa vegetala. Cand zic ca musai sa bem cand postim nu ma refer la o cana cu apa. In cate o zi de 0 beau in jur de 2-3 litri de lichide.

Am cumparat un termos mic, de la Ikea si il port in geanta, umplut cu apa in zilele de post. Este foarte important sa beau apa cand nu mananc, altfel ma doare capul.

Am avut si zile cand am „fentat” fara sa-mi fac insa un obicei din asta! Insa decat sa arunc completamente la gunoi o zi de post, am preferat sa consum un numar de calorii pe cat de mic posibil.

Este fascinant faptul ca exista mai multe variante ale postului, nu doar asta ce o fac eu si care este – sa zicem – un pic mai grea.
Exista varianta cu 8/16 adica mancat doar pe o perioada de 8 ore din zi.
Exista varianta cu 5/2 adica mancat 5 zile din saptamana si postit 2.
Se poate posti tot a doua zi cum fac eu sau luni-miercuri-vineri din fiecare saptamana.

Pentru mine postul intermitent este o revelatie, o descoperire care mi-a schimbat viata in bine asa cum a facut-o in trecut „recovery” si, ceva mai recent „FlyLady”. Au intrat in viata mea ca sa ramana si sa mi-o faca mai traibila, mai lina, mai frumoasa, asa cum am eu nevoie sa-mi trauesc ceea ce mi-a mai ramas din viata.

???????????????????????????????

Zi de post

Stiu ce m-a pacalit ieri: nu a fost foamnea ci pofta. Pofta de ceva ce mirosea bine ca apoi sa ma dezamageasca la gust. Categoric as fi putut astepta pana a doua zi dar ma rog, facuta e facuta…
Azi, in schimb, sunt linistita. Poate am avut nevoie de lectia de ieri…
Beau ceai de plante cu ghimbir si lamaie, am adaugat 2 picaturi de zeama de stevia dar puteam sta si fara ele.
Deseara o sa-mi fac o supa vegetala din condiment facut de mine.
Asa ca da, kilogramele continua sa scada, sanatatea sa mi se imbunatateasca… life goes on! 🙂

Pacate

Azi am… mancat!
Am mancat pranzul si am mancat o gustare si fructe si salata. Si ar fi fost la rand o zi de post.
Apoi am facut Zumba cardio pentru o jumatate de ora. Ca daca tot am pacatuit macar sa nu mi se puna consecintele pe sale.
Asa si acuma am doua variante:
– sa continui normal, folosind ziua de azi ca Jolly Joker
– sa postesc maine si sa continui in noul ritm

Aleg a doua varinta, conform careia:
– azi 1
– marti 0
– miercuri 1
– joi 0
– vineri 1
– sambata 0 (suntem invitati la o cina asa ca o sa scot jolly din maneca pentru seara)
– duminica 1

Ma duc sa modific meniul…

si sa-mi fac autocritica

PS Meditatia zilei de azi a venit la fix: http://www.hazelden.org/web/public/thought.view?catId=1904
🙂

Meniul saptamanii urmatoare

Luni
P: Piure de cartofi cu o felie subtirica de cotechino si salata de varza din belsug
Fructe/Nuci
C: Supa de varza

Marti
0

Miercuri
Supa de dovleac / Macaroane cu somon afumat
Fructe/Nuci diverse
C.: Conopida pane

Joi
0

Vineri
P: Orez cu peste
Fructe/Nuci diverse
C: Spanac cu ou ochi

Sambata
0
Cina in deplasare

Duminica
P: Macaroane cu sos mediteranean
Fructe/Nuci diverse
C: Supa de usturoi / Pui in bere cu piure de cartofi si salata de varza

Ziua de azi

Azi am zi de post (10in2, cine citeste pe aici stie despre ce este vorba). Am baut 2 cafele azi si 2 litri de apa. Totusi ma doare capul si nu stiu de la ce:
– de la post?
– de la o anume stare lunara?
– din cauza unui nationalist beat pe care l-am lasat sa-mi fure 20 de secunde de atentie si de viata?
Poate. Poate. Poate. 🙂

Oricum, merg mai departe. Am facut o prajitura numita cuburi de cocos asa ca maine dimineata la micul dejun o s-o savurez alaturi de o cana de cafea. 🙂 Cine a gustat-o a zis ca e foarte gustoasa 🙂
Am trecut pe la Ikea azi si am iesit cu 60 de euro mai usori. Am luat:
– 4 fotolii de metal pentru exterior, reduse la 50 de euro bucata la doar 5.
– o tava mica pentru cuptor (am cuptor mic)
– patru lumanari mari pentru o Adventkranz
– 6 pahare, la 20 de centi bucata
Bine c-am avut azi ziua de post ca altfel sigur ma luam de un hotdog ca tare dragi mi-s… 🙂

Auto-inselarea si greutatea

Pentru cei ce n-au citit postarile din ultimele saptamani: sunt o femeie in varsta de 39 de ani. M-am ingrasat in 2010 din cauza unor vitamine dozate gresit. Am incercat sa-mi modific alimentatia pentru a -mi reduce greutatea. Am avut perioada vegetariana in care am facut o eroare foarte des intalnit: am compensat carnea prin carbohidrati. Ceea ce a dus la marirea numarului de kilograme. Candva prin 2013 mi-am dat seama ca nu toleram produsele lactate si le-am exclus din dieta. Din acest moment am inceput sa nu mai adaug greutate ci sa o mentin.
Dupa cautari si cautari, solutia mi-a picat ca mura-n gura . Si am inceput sa slabesc.
In cazul meu dorinta de a slabi nu a avut o motivatie estetica. Nu am fost vreodata o femeie frumoasa si nu ma astept ca slabind 9-10 kilograme situatia o sa se schimbe.
Pierderea in greutate pentru mine inseamna:
– reducerea riscului de diabet si alte boli metabolice
– o mai mare autonomie de miscare: ma aplec mai usor, ma ridic mai usor
Postul intermitent pentru mine inseamna:
– schimbarea parerii despre mine insami. M-am considerat mereu o persoana impulsiva si indisciplinata si, vazand ca ideea mi-a fost confirmata si de cei ce-i aveam in jurul meu candva, sunt sigura ca am si fost asa. Se vede insa ca varsta, experientele de viata si dorinta de a invata m-am transformat intr-o persoana care poate gati in timp ce posteste, isi poate amana poftele, stiind ca, in felul acesta, are grija de sanatatea ei.
– o intelegere mai mare a actului de a manca si a se ocupa de mancare. Am observat ca in zilele de 0, mintea fiindu-mi focusata pe alte chestiuni, nu ma chinuie foamea in general. Si mi-am mai dat seama ca suntem ingropati sub mormane de informatii si reclame culinare.
Vitaminele si vegetarianismul eronat sunt insa pure explicatii ale inceputului meu de obezitate. Nu scuze!
Aus foarte des, de la o persoana aproapiata mie (geografic vorbind) ca este grasa pentru ca:
– s-a ingrasat la menopauza
– mananca foarte putin si nu-si poate explica de ce se ingrasa (vorbim de obezitate morbida)
– etc
Toate astea sunt instrumente de auto-amagire. Exista desigur si cazuri de obezitate in care nu se poate interveni prin modificari de alimentatie, sunt insa rare. Noi, restul lumii, ne ingrasam pentru ca mancam!
Menopauza si vitaminale si alte asemenea sunt scuze.
Ingrasatul in ciuda mancatului putin este auto-inselaciune.
Cautarea stilului de viata potrivit pentru a ajunge la o greutate sanatoasa este solutia. Unica solutie pentru cei ce nu sunt talentati la sport.
Candva am crezut si eu ca ma ingrasam DESI mancam putin. Am inceput sa tin un jurnal de nutritie in care scriam seara ce am mancat peste zi si mi-a ajuns o saptamana pentru a constata ca mancam TOTUSI mult pentru o persoana cu inaltimea, varsta si mobilitatea mea.
Pana la urma, si in acest caz mi s-a confirmat ca nu am nevoie de miracole in viata mea, nici de eforturi de vointa. Am nevoie de CLARITATE. Ea este baza marilor schimbari facute cu dragoste mare.

A treia saptamana de 10in2 (post intermitent)

Da, am intrat intr-a treia saptamana. Am inceput sa postesc cu 59 de kilograme. La inaltimea mea de 148 cm sunt relativ multe. Problema principala – grasimea acumulata pe burta.
Am ajuns la 56 de kilograme azi, desi trebuie sa spun ca greutatea mea difera de aproape 1 kg seara fata de dimineata.
Cele aproape 3 kilograme poate nu inseamna mult. La nivel de silueta insa s-au petrecut lucruri mari:
– mi-a scazut burta aproape de tot. Ceea ce a mai ramas este moale nu dura ca cea de dinainte.
– imi vad picioarele si mainile mai subtiri, la fel si fata.
– pantalonii imi sunt largi!
– bluzele nu mai imi stau intinse la nivelul burtii

Am foarte multa energie! De fapt am reinceput sa sar pe trambulina cate 5 minute de 2-3 ori pe zi. Mai mult decat nimic, of course.

Nu ma pot plange deloc de foame. Reusesc deja sa gatesc in ziua de post (pentru altii sau pentru a doua zi), fara probleme. In mintea mea s-a produs un click si faptul ca stiu ca pot manca ceea ce gatesc (nu azi dar maine sigur!) imi ofera un confort enorm.

Am citit in grupul de sustinere ca exista persoane care fac postul asta dupa schema: luni-miercuri-vineri, astfel incat la sfarsit de saptamana sa poata participa la mesele de familie.

Senzatia generala este una de bine si de confort. Imi iau inspiratia si puterea din grupul de sustinere de pe Facebook si merg mai departe.

Asa aratam la fata pe data de 22.10.2013 cand am participat la o petrecere. (Poze cu burta nu pot pune 🙂 ) O sa revin pe data de 22 noiembrie cu o poza actuala.

22.10.2013

Sanatatea si postul

In urma cu aprox. 3 saptamani mi-am facut analizele generale de sange si au iesit toate ok. Cu ele in mana m-am dus ieri la doctorita si m-am falit cu ele si i-am spus ca am inceput sa postesc tot a doua zi. Ce mi-a spus ea:

– sa nu fac postul asta pentru o perioada lunga de timp. Eu intentionez sa continui pana la Craciun apoi sa ma multumesc cu kilogramele perdute si sa ma mentin prin mancat sanatos si post 1 zi/saptamana

– sa fac miscare. Asta sigur ca stiam si eu, nu-mi strica insa sa aud cat de des. Nu stiu de ce sunt asa de reticenta cu miscarea cand de fapt imi place si sa ies la plimbare cu cainii (ea mi-a recomandat un ritm mai alert al plimbarii) si sa merg cu bicicleta acuma ca e un soare de parca am fi in Sicilia (la fel, mi-a recomandat un ritm alert nu sa dorm pe bicicleta). Durata ar fi de o ora de zi e miscare daca vreau sa slabesc

– mi-a mai spus ca de aia depun grasimea aproape numai pe burta pentru ca apartin tipului de corporatura android, adica pun grasimea pe burta, ca barbatii. O sa ma informez zilele astea sa vad care sunt caracteristicile acestui tip, poate se poate face si acolo ceva

– mi-a spus sa nu imi obisnuiesc corpul cu zile fixe de post si de mancare, sa mai schimb ca e mai bine

Azi am iara zi de zero. Am fost la piata care se tine in fiecare joi in centrul satului si am trecut si pe langa taraba cu peste. Am promis doamnelor ca o sa ma intorc joia urmatoare sa cumpar 🙂

Pana la urma, ca si lasatul de fumat, disciplina in post este dictata de iubirea fata de mine insami si nu are nimic de a face cu „taria vointei”. Nu sunt copil si nu trebuie sa mananc ceva de cate ori simt pofta sau foamea. Pe masura ce imbatranesc kilogramele devin tot mai problematice si ma bucur ca am gasit solutia postului pentru a le combate.

Acuma sa vedem daca ma iubesc intr-atat incat sa ma pornesc sa fac 1 ora de miscare / zi…

Vitalitate prin post

Recunosc ca am fost scheptica auzind si citind ca postul asta, pe care l-am adoptat ca si stil de viata te revitalizeaza. M-am gandit ca de unde sa-ti dea energie daca nu mananci nimic?

Azi am avut un fabulos 0! Nu numai ca am gatit fara sa fiu tentata (prea tare) sa mananc, am facut si conserve, am terminat de facut „Vegeta”, am ajutat un copil la teme, m-am jucat cu cainii, am facut ordine etc etc. Nu numai ca am fost plina de energie, am avut si capul deosebit de clar. Ultimele nopti le-am dormit foarte bine, somn continuu eu care de obicei is treaza ca o bufnita la exact 4 dimineata…

Asa ca pe maine am iahnia gatita azi in oala sub presiune. O sa ma bucur de ea, cu siguranta 🙂

Alte impresii si experiente vizavi de 10in2

Azi am zi de 0 si am fost la cumparaturi intr-un centru comercial. Si am descoperit ca au Running Sushi si eu is habauca dupa asa ceva… DAR am rezistat tentatiei si am mers mai departe si am descoperit ca mai departe era un Burger King care face aripioarele alea picante extrem de bune (stiu, nesanatoase…) si cartofi pai o minune dar am rezistat si am mers mai departe pana am ajuns intr-o pizzerie. Acolo a trebuit sa intru ca nu puteam sta sa astept in masina pana manca jumatatea. Am cerut o cola ca sa pacatuiesc macar un pic si-am stat cuminte si m-am uitat la oameni cum mananca. Cand m-am ridicat de la masa m-am simtit satula Hahaha
Trebuie insa sa precizez ca:
– pizza NU este mancarea mea preferata, daca ar trebui sa stau sa ma uit cum mananca cineva sushi m-as arunca pe el si i-as scoate bucata din gat ha!
– pizzeria era mare si bine aerisita asa ca nu m-a tentat olfactiv
– mi-am spus ca daca mi-e musai pot si maine sa mananc pizza daca chiar vreau
Acuma e ora de cina si am baut 2 cani de ceai de ierburi cu ghimbir si lamaie. Nu mi-e foame. Incep sa cred tot mai mult ca foamea incepe din cap, nu din stomac. Ca daca credem/”stim” c-o sa ne fie foame abia asteptam urmatoarea masa. Daca insa ne trezim gandindu-ne ca n-o sa mancam in ziua respectiva totul devine mult mai usor.
Cand m-am vazut in pizzerie cu pizza in fata m-am gandit ca e ca si cand m-am lasat de fumat. Ca si atunci am stiut ca o sa mai fiu in compaia fumatorilor si ca asta nu este nici un motiv nici o scuza ca si eu sa fumez.
Experienta asta cu nemancatul pentru o zi imi aminteste de un principiu din Recovery conform caruia ne rugam si ne straduim sa ramanem clean azi DOAR PENTRU AZI. Adica ne concentram atentia si energia pe a ramane drepti azi. Si cand ii vine randul zilei de maine facem ce o sa putem maine. Azi traim pentru azi.
Invat tot mai multe despre mine insami si ce invat nu e de rau. Cine-ar fi crezut asta-n tineretea mea? Eu sigur nu!
Invat ca foamea nu e „ceva de rau” ci ceva purificator. Nu sunt in pericol de a muri sau boli din cauza de subnutrire. Senzatia asta slaba de foame ce-o simt in stomac cateodata in zilele de 0 este simptomul care-mi spune ca… traiesc 🙂
Poate sunt masochista? Nu stiu dar aseara m-am gandit cu bucurie ca azi am zi de 0.
🙂

Meniu (10in2) pentru saptamana urmatoare

Sambata am avut oaspeti la pranz asa ca n-am mai gatit varza acra pentru ca nu place tuturor.

Pentru zilele de 0 meniul este fix: ceai, sucuri, supa (zeama) de legume pentru 10in2 si sandviciuri/bruschette pentru cei ce nu postesc.

Fiecare zi (in afara de zilele de post) contine si cate 2 portii de fructe (rodii & banane) si una de nuci/alune/migdale.

Asa ca o sa incepem cu

Luni
P: Varza acra cu carnaciori (multa varza, o bucatica mica de carnacior)
C: Fasole verde scazuta cu paine

Marti
0

Miercuri
P: Iahnie de fasole cu salata de sfecla rosie cu hrean
C: Salata orientala

Joi
0

Vineri
P: Orez cu ciuperci, Salata de ridichi negre
C: Fasole verde scazuta (de la congelator)

Sambata
0

Duminica
P: Aripioare de pui si cartofi cu rozmarin la cuptor, ardei murati
C: Surpriza

Impresii la o saptamana de „10in2”

Azi sunt la a patra zi de „0”, adica implinesc o saptamana de „dieta” 10in2. De ce folosesc ghilimelele? Ma explic mai jos.
Metoda „10in2” este o varianta a postului intermitent despre care se pot gasi informatii foarte bune cautand pe internet. Asa cum am citit in peregrinarile mele informationale, postul intermitent nu este o dieta in sine ci un stil de viata.

Cine poate sa aplice „10in2”?
Persoanele adulte sanatoase.

Cum e sa nu mananci o zi intreaga?
Este mult mai usor decat mi-am imaginat. Mult! In loc sa ma concentrez pe „ce-o sa mananc azi” ma concentrez pe „ce-o sa beau azi”. Si paleta este variata:
– cafea (eu pun si-un gat de lapte de soia / cana)
– supa clara (cu multe condimente)
– sucuri de fructe (in cantitate redusa totusi)
– infuzii de diverse plante indulcite cu un pic de miere
Pe masura ce timpul trece si corpul mi se obisnuieste incet cu noul regim de alimentatie, imi vine tot mai usor sa stau nemancata.

Cat se slabeste?
Desi nu este acesta scopul principal al „10in2”, in general se slabeste un kilogram/saptamana. Cantarirea nu este relevanta in cazul acestei „diete”. Mai edificatoare este masurarea pieptului, taliei si soldurilor.
Eu am pierdut saptamana asta 1 kilogram. Grasimea de pe burta insa mi s-a redus de jumatate si daca imi pun mainile in solduri nu mai gasesc mingile de tenis de care ma prindeam in urma cu 1 saptamana.

Mananc mai mult in zilele de 1 (mancat) ca sa compensez?
Nu. Eu am avut norocul sa pornesc la drum avand deja o alimentatie relativ sanatoasa (fara multi aditivi chimici, cu putine dulciuri si prajeli) asa ca mancatul unor portii de dimensiuni normale imi asigura substantele de care corpul meu are nevoie.

Este ziua de 0 (nemancat) o zi de privatiuni, de lipsuri?
Sigur nu! Ziua de 0 se poate restructura in zi de dezintoxicare, depurare. Eu beau de 3 ori pe zi cate o lingura de Master Tonic pentru a preveni virozele, parazitozele etc. Cred ca ar mai fi interesanta si o cura cu tinctura de ginko sau una pe baza de anghinare pentru a ne mangaia putin ficatul, sau o cura cu infuzie de ceai de codite de cirese pentru cei cu probleme de pietre la rinichi. Nu sunt insa doctor si nu indemn pe nimeni sa faca nimic.

Pana acuma astea sunt impresiile mele despre metoda asta.

Informatii despre beneficiile postului intermitent: http://www.crossthelimit.ro/2012/04/postul-intermitent-beneficii.html