Perne umplute cu talas de brad

Va amintiti de pernele ce le-am facut in urma cu cativa ani, umplute cu pleava de spelta? Azi vin sa va spun cum se facea candva, in muntii Alpi si anume ca paturile se faceau din lemn de brad pentru ca uleiurile eterice din el ajuta la dormit un somn profund si linistit, reduc starile de anxie, sforaitul si contribuie la starea generala de bine a organismului.

Acuma sigur ca nu toti putem sa ne procuram un pat din lemn de brad ca sa ne bucuram de beneficiile lui asupra sanatatii daaaar vestea buna este ca exact aceleasi efecte le au si pernele umplute cu… talas de lemn de brad (Zirbenkissen), folosite si ele, cu mare drag, in Alpi.

Eu am primit un sac de talas si m-am pus pe treaba: am croit si cusut doua dreptunghiuri, le-am lasat un loc necusut prin care le-am introdus talasul si le-am facut cusatura de incheiere. Am folosit un material dens ca si tesatura. Apoi am luat doua fete de perna ce le aveam deja si le-am imbracat.

In una din perne am pus mai mult talas, in cealalta ceva mai putin.

Pernele nu sunt moi ca si cele de puf dar nici tari. Sunt placute si miros atat de frumos!! ❤

Balsam de rufe natural

Am pus intr-o sticla 1 litru de apa, 150 g de sare de lamaie si 12 picaturi de ulei esential de lavanda. Am scuturat bine ca sa se dizolve sarea si e gata, pregatit pentru a intra in actiune.

Eu, de ani de zile nu mai folosesc balsam de rufe si intentionez sa continui. Cu exceptia prosoapelor de baie insa. Cu ele e mai greu, Daca pun balsam conventional devin pufoase si mirositoare dar nu mai absorb bine apa de pe corp. Daca nu pun deloc sunt putin cam prea scortoase as aca sper ca alternativa asta de balsam natural sa fie solutia.

Mai trebuie sa cer de la cineva un flacon gol de balsam astfel incat sa pot sa-l umplu cu balsamul auto-produs si sa il dozez cu dopul.

O alta varianta este cea de a folosi otet care este si ea valabila, daca nu se exagereaza mirosul de otet dispare oricum. Balsamul asta insa miroase doar a lavanda.

Pana acuma am incercat doua alternative la balsamul de rufe:
1. Otet de trandafiri facut in casa prin macerarea florilor de trandafiri in otet – varianta asta este optima pentru cei ce au gradina si-n gradina trandafiri
2. Otet de lamaie, obtinut prin macerarea cojilor de lamaie in otet pentru cateva zile
si, de azi am si a treia alternativa, cea a balsamului facut cu sare de lamaie… sa mai spuna cineva ca solutiile naturale sunt monotone…

Idei de economisit detergent si o reteta

Am gasit recent un articol interesant despre cum se poate economisi spaland si chiar o reteta de detergent.

Ideile sunt urmatoarele:
– sa nu se puna detergentul in compartimentul de sus al masinii ci in recipientul dozator, nu stiu cum ii spune exact pe romaneste asa ca atasez aici poza
. In felul asta detergentul nu se pierde prin tuburi ci ajunge integral pe haine, ceea ce ne da posibilitatea de a folosi o cantitate mai redusa.
– sa punem in recipientul de mai sus si 1 lingura de sare si una de bicarbonat, amandoua functionand ca si anti-calcar si balsam de rufe

Reteta de detergent este urmatoarea: se pun la fiert 5 litri de apa demineralizata. Cand fierbe apa se adauga 200 g de sapun de rufe razuit si se amesteca bine pana se dizolva fulgii de sapun. Se lasa la racit apoi se adauga 100 g de bicarbonat si se amesteca si asta pana la dizolvare, se adauga 25 de picaturi de ulei esential preferat dupa care se pune totul in flacoane si se poate folosi.

Am facut-o, a doua zi detergentul s-a ingrosat bine, iese cu greutate din flacon. Dar iese. O sa-l folosesc asa si data viitoare, daca o sa refac reteta, o sa reduc cantitatea de sapun/litru de apa.

„Cif crema” facut in casa

Sa zicem ca suntem acasa si e seara si ne pregatim de mers la nani. Si ne vine dorul sa lasam chiuveta stralucind. Asa ca deschidem dulapul de sub chiuveta si HOPALA! constatam ca flaconul de Cif crema e gol. Hm! Asa ceva…

Insa…

nu ne dam batute noi cu una, cu doua.

Luam 3 linguri de bicarbonat de sodiu. Si-i adaugam 3 stropi de detergent de vase. Si atatea linguri de apa cat sa obtinem cremozitatea dorita.

Cu opera asta incepem sa curatam chiuveta si constatam ca (iara HOPALA!) se curata bine, fara sa frecam insistent. Si in timp ce dam ultimele retusuri chiuvetei ne felicitam in gand ca am curatat chiuveta fara sa inhalam mirosul placut – dar toxic! – de detergent. Si ne mai felicitam ca optand pentru metoda asta poluam muuult mai putin mediul inconjurator, mai exact propria casa si planeta pe care traim. Plamanii ne multumesc. La fel si pestii din ocean.

Suradem pe sub mustata la gandul ca tocmai am economisit BANI, curatand chiuveta cu un produs ce costa de zece ori mai putin decat Cif-ul crema.

Acuma pe langa ca suntem frumoase si destepte, mai suntem si (mai) sanatoase si-avem mai multi bani in portofel. Leu dupa leu 🙂

PS Inchis intr-un borcan, Cif-ul nostru se pastreaza pentru mai multe zile.

Solutie naturala impotriva igrasiei

Apartamentul meu de mansarda are tendinta sa faca igrasie. Pe langa faptul ca aerisesc in mod corect , de cate ori apare vreo pata de igrasie pulverizez locul cu o solutie naturala facuta din 2 cani de apa la care adaug 2 lingurite de ulei de arbore de ceai (tea tree).
Solutia nu este dintre cele mai ieftine insa, spre deosebire de produsele pe baza de clor care doar albesc problema, uleiul de tea tree ucide ciuperca de igrasie si nu polueaza aerul din locuinta.

Parfumuri naturale pentru incaperi

Acuma ca suntem in plina perioada de incalzit cu caloriferele si sobele de teracota, sa nu uitam sa folosim cojile de citrice si ierburile aromatice pentru a ne parfuma locuinta. In recipientele cu apa pentru umidificat aerul se poate pune un praf de scortisoara.
Eu am brad artificial, mirosul il reproduc cu niste picaturi de ulei esential de pin…
Ce am la ora asta pe calorifer:

Aerisim in mod corect?

Aerisitul este, dupa parerea mea, una din metodele gratis si geniale de a ne pastra starea de sanatate proprie si cea a locuintei.
Eu iubesc curentii de aer. Nu cei care-mi zbat freza de tocul usii si imi plimba cerumenul dintr-o ureche in alta, ci cei moderati ce seamana cu briza marii 🙂
Aerisitul facut corect este un gest, o obisnuinta care imbunatateste imediat calitatea aerului din locuinta, imbunatatindu-ne astfel si puterea de concentratie.
Aerisitul facut in mod corect ne face sa REDUCEM facuta de inalcazire a locuintei
Un alt important avantaj este acela ca aerisitul facut in mod corect reduce riscul de igrasie, economisind astfel bani ce s-ar investi apoi in combaterea fenomenului si in medicamente stiut fiind ca multe boli au ca factor agravant mucegaiul din locuinta: astma, alte boli ale aparatului Respirator, migrene, depresie etc

Cum se aeriseste? Incerc sa punctez cateva din regulile si ideile gasite pe site-urile de specialitate:
– cu cat temperatura exterioara este mai scazuta cu atat aerisitul trebuie sa fie de durata mai scurta
– in lunile de iarna aerisitul se face „scurt si intensiv”. Se recomanda:
* decembrie, ianuarie, februarie – 5 Minute
* martie si noiembrie – 10 Minute
* aprilie si octombrie – 15 Minute
* in lunile de vara dupa preferinta
– se aeriseste si daca afara ploua sau ninge

Cand se aeriseste?
– imediat dupa ce ne trezim. Respirand eliminam circa 500 ml de umiditate din corp. Daca deschidem fereastra dimineata aceasta nu apuca sa se instaleze in mobile si pereti
– imediat dupa dush sau baie
– cand gatim
– cand uscam rufe in casa. De fapt asta este un „no go” insa multe gospodarii nu au alta solutie decat sa usuce rufele in apartament. Nu se recomanda insa intinderea lor in imediata apropiere a caloriferelor si nici direct pe calorifere. In cazul in care uscam rufe in apartament, aerisirea se va face mai des. O alternativa este mancatorul-de-curent numit uscator electric care in lunile de iarna si folosit cu cap, ne poate salva de umiditate.
– cand curatam locuinta, astfel incat vaporii chimici rezultati din folosirea detergentilor sa poate sa plece

Ce trebuie sa facem mai exact?
– sa deschidem complet ferestrele! Deschiderea partiala nu face decat sa raceasca peretii in zona ferestrei.
– sa incercam sa creiem un curent decent de aer. Chiar si in locuintele atinse de igrasie, daca se creaza curenti de aer aceasta nu se extinde. Mucegaiul nu se dezvolta acolo unde circula aerul!!!

Locuintele in care traiesc mai multe persoane se aerisesc mai des si mai intens.

Surse:
http://derstandard.at/2360633
http://www.esv.or.at/bauen-wohnen/weitere-themen/richtiges-lueften/

Detergenti cu impact scazut asupra mediului inconjurator

Am gasit un magazin aici in sat care, printre altele, are niste canistre cu detergenti „bio” (http://www.allegronatura.it/bioermi_piatti.html) si m-am prezentat la usa lor saptamana trecuta sa vad cum functioneaza treaba.
Ideea care m-a incintat pe mine a fost aceea de a duce flaconul la umplut, evitand astfel sutele de flacoane ce in fiecare an le arunca o familie.
Normal ca detergentii nu sunt 100% biologici. Au insa un impact mai scazut asupra mediului inconjurator decat detergentii normali.
Am platit EUR 3,50/1 litru de detergent de vase. Un litru pe mine ma tine foarte mult avand in vedere ca nu spal facand spuma pana la buza chiuvetei. Mirosul detergentului este foarte slab si asta pentru mine este absolut ideal.
Un dezavantaj ar fi faptul ca detergentii astia sunt facuti folositi tenside (cred ca asa le zice?) din porumb. Eu sunt foarte sceptica vizavi de folosirea produselor alimentare cu alte scopuri decat potolirea foamei in lume. De aceea cred ca avem obligatia sa folosim orice resursa a pamantului cu cea mai mare responsabilitate!!! Ma bucur ca masina X functioneaza cu biogas sau bionustiuce dar ma doare inima pentru copiii ce mor de foame in lume in timp ce noi plantam… cumbustibil pentru o masina ce-o sa ne duca de la a la z in cateva minute, economisind timp ce apoi o sa-l folosim ca sa… stam intinsi pe divan cu ochii-n tv de exemplu.
Ok, all in all, sunt multumita de gaselnita asta a mea cu detergentul. Mai au detergenti pentru rufe, geamuri si altele de care eu nu am nevoie pentru ca am inlocuit aproape totul cu otet si bicarbonat de sodiu.
Detergentul asta il folosesc in paralel cu cele facute de mine.
Ce m-a convins de fapt sa cumpar este faptul ca detergentii astia nu sunt testati pe animale.

Am crezut c-am terminat de scris postarea asta cand mi-am dat seama ca n-am specificat un lucru foarte important: detergentul asta nu are doar un impact scazut asupra mediului inconjurator ci, mai ales, asupra sanatatii noastre. Folosind cantitati reduse de detergenti, de tipul celor de mai sus, reducem riscul imbolnavirii de cancer, de alergii si alte boli cauzate de poluarea mediului inconjurator.

Curatarea wc-ului

Cateodata, unele bune obiceiuri invatate de la FlyLady (www.flylady.net) se mai pierd pe drum si le neglijez un pic, dar asta nu inseamna ca nu iau avant cu altele. Anyway, m-am delasat cu S&S in ultima vreme. Swish & swipe este obiceiul confor caruia wc-ul (printre altele) se curata zilnic, pret de cateva secunde, cu peria si cu orice fel de detergent am avea la indemana. Nefacand chestia asta zilnic, in consecinta wc-ul a capatat niste incrustatii negre, calcaroase care sigur ca au fost mai dificil de indepartat cu detergentii naturali (adica cu otet pur). Ce am facut? Am acoperit interiorul wc-ului cu hartie igienica pe care am umezit-o bine de tot cu otet si am lasat sa actioneze pret de un ceas si mai bine.
Apoi am revenit, cuminte, la S&S care, la mine, la ora asta decurge in felul urmator:
In timp ce ma spal pe dinti c-o mana, cu cealalta pulverizez suprafata chiuvetei, suprafata mobilei si capacul de la wc cu un amestec de apa si otet. Apoi trec c-o carpa (sau prosopul de mana daca trebuie sa-l pun la spalat) peste suprafetele pulverizate, in afara de capacul wc-ului pe care il sterg c-un pic de hartie igienica, in interior pun un strop din sapunul de mana si rotesc peria de 2-3 ori in el si-am gatat. Facand astfel, zilnic, wc-ul nu mai ajunge in stadiul in care sa trebuiasca sa-l frec cu produse chimice sau sa-i ofer vreo curatire complicata.
Am gasit adresa unui articol despre curatirea wc-ului cu prduse naturale aici: http://www.diynatural.com/homemade-toilet-cleaner/

Un articol despre toxinele de zi cu zi

L-am gasit aici: http://www.bbc.co.uk/news/health-22754944 si trateaza o tema destul de putin discutata, aceea a toxinelor la care se expun gravidele si cum exista toate sansele ca acestea sa afecteze sanatatea fatului si a mamei.
Pentru mine sfaturile sunt binevenite si pentru persoanele ne-gravide.

Iata catva idei despe cum sa reducem expunerea la substante toxice:

Use fresh food rather than processed
Folosind alimente proaspete in loc de cele procesate

Avoid food and drink in cans and plastic containers
Evitand alimente si bauturi din conserve sau ambalate in plastic

Minimise use of moisturisers, cosmetics, shower gel and fragrances
Reducand uzul de lotiuni hidtatante, cosmetice, geluri de dush si parfumuri

Avoid buying new furniture, fabrics, non-stick frying pans and cars when pregnant or nursing
Evitand sa cumparam mobila noua, tigai anti-aderente si masini (noi) cand suntem insarcinate sau alaptam

Among other warnings:
Alte avertizari:

Cosmetic products and toiletries such as moisturisers, shower gel and sunscreen could, theoretically, also pose a chemical risk
Productele cosmetice si de toaleta ca de ex. lotiunile hidratante, gelurile de dush si protectoarele solare ar putea, in teorie, sa constituie un factor chimic de risc
Cleaning products, air fresheners and non-stick frying pans can be added to the hazard list
Produsele de curatenie, deodorantele pentru incaperi si tigaile anti-aderente pot fi adaugate pe lista de produse cu potential de risc
Pregnant women might also want to avoid decorating the new baby’s room with fresh paint as breathing the fumes may be harmful
Gravidele ar putea chiar sa evite sa varuiasca proaspat camera copilului pentru ca inhalarea gazelor respective poate fi daunatoare

Detergent crema

Azi am mai testat o retete de care sunt foarte multumita. Am adaugat 3 picaturi de detergent de vase (ideal ar fi bio, in lipsa si de celelalt e bun) la 3 linguri de bicarbonat de sodiu si am tot adaugat cate un pic de apa pana am obtinut o pasta cu care am curatat chiuveta, vana si wc-ul.
Functioneaza foarte bine si foarte usor.
Despre costuri si impactul asupra sanatatii noastre si a planetei nu mai pomenesc. 🙂

Despre reducerea toxinelor din casa – mai putin detergent de rufe

Hai sa punem azi jumatate din cantitatea de detergent de rufe pe care o folosim de obicei SIIiiiiIIIIIiii sa omitem balsamul de rufe. Sa vedem ce se intampla. Spalam de doua-trei ori asa si privim asta ca pe o experienta noua…

Dintr-a mea experienta pot sa spun ca:

– murdaria/tranpiratia/petele dispar chiar si cu 50% din cantitatea de detergent

– hainele miros mult mai putin a chimicale, semn ca reziduurile de toxine sunt mult mai mici si asa ca riscam mai putin sa ne imbolnavim de cancer si alte boli

– chiar daca nu mai folosim balsam, rufele nu vor fi „dure” pentru ca am redus cantitatea de detergent

– putem chiar sa ducem aventura la maxim si sa punem o canuta de otet sau o lingurita de sare de lamaie in compartimentul de limpezire al masinii de spalat

– rufele n-o sa mai miroase a curat ci chiar o sa fie curate!

Spor la lucru, eu ma duc la plaja! hihihi 🙂

Despre reducerea toxinelor din casa – o idee de la dadaca Fran Fine

O stiti pe Fran Drescher – dadaca Fran Fine?
A avut cancer la san, a reusit sa-l invinga si a pus bazele unei organizatii de lupta impotriva cancerului:
http://www.cancerschmancer.org/
De la ea am luat ideea de azi pentru reducerea toxinelor din casa si – implicit – a riscului de cancer.

Zice sa amstecam 17 cani de apa cu 1 cana de otet si 1/2 cana de praf de bicarbonat de sodiu. Sa punem amestecul intr-un pulverizator si sa-l folosim la curatat bucataria si baia.

Spor la lucru!

–––––

Am gasit in alta parte o idee de facut pasta de dinti pe care o notez aici, musai s-o incerc cat de curand
http://www.diynatural.com/how-to-make-toothpaste/
Zic sa amestecam bicarbonat de sodiu cu niste sare fina si cateva picaturi de ulei esential de menta sau altceva. Uleiul este optional.

Despre reducerea toxinelor din casa – un articol si un alt pas

Am gasit urmatoarele informatii azi intr-un articol:

Natural Disinfectants – The Safer Alternative

• Spray hydrogen peroxide – which whitens like bleach but much more safely – followed by spraying vinegar on surfaces.

• Simmering cloves and cinnamon on the stove is an effective air freshener and baking soda absorbs odors in carpets, trash cans and inside your fridge and freezer. The best air freshener is to find the problem, fix it and open the windows for fresh air.

• Baking soda mixed with apple cider vinegar does a better job – and is far less toxic – than other bathroom scrubbing powders. Perfect for toilets and tubs.

• Vinegar used alone is safe and effective on counters, floors and windows. One cup of vinegar to three cups of water is strong enough to clean even the grimy outsides of your windows.

• Baking soda added to your rinse cycle is an effective fabric softener.

• Club soda in a spray bottle also works well on windows and mirrors.

• Lavender and tea tree oils are antiseptic and naturally antibacterial – in much lower doses – and leave behind a pleasant smell when added to baking soda or hydrogen peroxide.

de pe: http://undergroundhealthreporter.com/natural-disinfectants#ixzz2QzOJfJwS

Articolul are mult mai multe informatii, e usor de citit.

–––––––––

I. Ieri am diluat detergentul de vase cu apa https://simplitaly.wordpress.com/2013/04/19/despre-eliminarea-toxinelor-din-casa/

Pasul de azi in directia reducerii toxinelor din casa suna asa:

II. Lasam ferestrele deschise in timp ce facem curatenie.

Spor!

Despre reducerea toxinelor din casa

Am gasit un site cu o colectie foarte interesanta de link-uri despre cum sa ne curatam casa si corpul folosind produse naturale astfel incat sa eliminam incet incet toxinele din casa noastra.

De ce sa facem asta?
Pot vorbi doar despre mine. Am avut mereu o inclinatie pentru lucrurile facute de mana si solutiile alternative insa adevarata pasiune pentru metodele naturale de curatat si produsele cosmetice si de igiena folosite cu cap sau facute in casa s-a nascut in momentul in care in sfarsit! o doctorita tanara si competenta a reusit sa-mi diagnosticheze exact o boala de piele ce ma chinuia periodic de foate mult timp si pentru care nu exista vindecare. Doctorita mi-a spus doua lucruri:
– sa am grija de suflet pentru ca bolile de piele vin de-acolo
– sa folosesc cat de putine produse cosmetice posibil, cu cat mai putine cu atat mai bine pentru piele.

Vreau sa-mi laud pielea si sa-i multumesc. Si-a facut atata amar de vreme datoria si chiar si cand am maltratat-o cu cosmetice si detergenti si parfumuri ea a continuat sa ma tina in viata. Multmesc draga mea!

Acum a venit vremea sa fac eu ceva pentru pielea ma si pentru mine. Si, in timp ce fac asta, economisesc timp si bani si poluez mult mai putin in comparatie cu cat o faceam cand duceam o viata „standard”. Ce mi-as putea dori mai mult de atat?

O sa scriu aici ce stiu eu despre toxine:
– ca sunt peste tot in jurul nostru
– ca produc cancer si alte boli
– ca polueaza
– ca ne fac sa ne simtim bine pe moment (minutul ala cand a terminat de curatat si casa miroase a lacrimioare! Mirosul ala este fals, o iluzie, nu miros lacrimioarele ci tot felul de subtante chimice ce nu au ce cauta in jurul nostru!)
– ca masa ce sclipeste „de curatenie” este in fapt acoperita cu reziduuri de diversi detergenti care apoi vin in contact cu mancarea, farfuriile, tacamurile, mainile noastre

Cum am mai scris aici pe blog
CURATENIA NU MIROASE A NIMIC!

Eu sunt absolut uimita de cate ori imi dau seama ca platim atat de multi bani pe produse de curatat, plus benzina folosita pentru transport, timpul petrecut in magazin etc cand de fapt banalul otet sau bicarbonat sau praf de copt fac treaba la fel de bine!! si fara sa polueze sau daca o fac, absolut minimal!

Cum putem incepe sa eliminam toxinele din viata noastra? Facand pasi arunti si decisi, ca aia din la turaitul osenilor.

Putem incepe ACUM prin a dilua detergentul de vase cu apa. Merge pana la o diluare de 50% si face aceeasi treaba. Garantat!

Si maine mai facem un pas… si tot asa…

Si acuma linkul despre care vorbeam: http://www.keeperofthehome.org/2012/04/spring-clean-the-toxins-how-to-get-started.html

Se mai gasesc multe asemenea in internet. Slava Domnului pentru asta!

Detergent de haine ieftin si bun

Scriam aici despre cum se spala si se usuca hainele astfel incat sa folosim minimum de detergent si curent si sa obtinem maximum de rezultate, pastrandu-ne in acelasi timp sanatatea. Citez:

„- Alternative la detergentul din comert sunt nucile indiene . In cazul albiturilor se adauga o linga-doua de bicarbonat la spalare. Nu are nevoie de balsam, rufele ies “moi”. O alta alternativa este detergentul facut din sapun de Marsillia, reteta a dat-o Elena la postarea despre nuci:
Pentru 3 l de detergent
– 3 l apa
– sapun de Marsilia
-3 linguri bicarbonat
-Ulei esential de lamii
Se rade 35 g à 40 g de sapun. Se adauga sapunul ras in 1l de apa fierbinte, se amesteca. Dupa o ora se mai adauga 1L apa calda. Se lasa pina a doua zi cind se mai adauga inca 1L de apa , 10 picaturi de ulei eseential de lamiie si se pune in bidon.”

Am facut detergentul respectiv si am facut ceva mai mult de 3 litri pentru c-am umplut si flaconul cu sapun de mana cu el. La varianta pentru spalat am adaugat zece picaturi de ulei esential de lavanda si la cea de sapun lichid pentru maini am adaugat 6 picaturi de ulei esential de tea tree (omoara bacteriile).

De ce sunt incantata?

– Pentru ca am obtinut 3 litri de detergent de rufe si 1 flacon de sapun lichid pentru maini la pretul de cativa centi!
– Pentru ca reusesc sa refolosesc astfel un recipient de plastic primit de la cineva care l-ar fi aruncat
– Pentru ca poluez mai putin
– Pentru ca detergentul obtinut este mult mai putin toxic pentru corpul meu decat unul conventional
– Pentru ca am obtinut un detergent parfumat asa cum imi place mie ca si aroma si ca si intensitate
– Pentru ca nu mai trebuie sa cumpar si sa depozitez cutii de detergent de rufe conventional

Elena sa ne traiesti si La multi ani de ziua femeilor!

Solutie naturala abraziva de curatat

Ok, cam asta am mesterit azi:
Am amestecat praful obtinut de la niste coji de oua uscate pe calorifer si macinate fin cu niste bicarbonat ce-l foloseam ca si deodorant de camera ca ma saturasem de el si cu – am incercat eu – niste praf din coji de nuci indiene. Care nuci au refuzat sa se macine asa c-am avut doar cam o jumatate de lingurita din praful respectiv. Am incercat si cu mojarul si tot n-a iesit mare lucru, poate ar trebui sa las nucile la aer sa se usuce bine de tot… Toate stea amestecate le-am pus intr-un recipient in care am avut candva sare si care are si gauri mari. Am umezit chiuveta cu mana, am presarat solutia, am pulverizat cu apa cu otet si am lasat sa actineze cateva minute bune dupa care am frecat putin si-am limpezit.
Rezultatul este absolut ok si solutia asta sigur ramane in repertoirul meu pentru ca:
– nu este toxica
– are un cost farte redus
– este usor de facut
– curata foarte bine

Anti-perspirant natural

De anul trecut din vara nu mai folosesc roll-on-uri, le-am inlocuit cu cristalul de sare de care sunt foarte multumita.

Zilele trecute insa am mesterit si un deodorant-spray natural, pentru zile bune. Am fiert o cana de apa si am racit-o. Apoi am inceput sa adaug bicarbonat si sa amestec si am tot adaugat pana am vazut ca nu se mai dizolva. Atunci am mai adaugat 2 linguri de bicarbonat si am lasat sa stea pana a doua zi. A doua zi in cana aveam un strat de bicarbonat si, deasupra lui, o solutie saturata de bicarbonat. Lichidul l-am pus intr-un recipient cu cap de spray pe care mi l-a dat o prietena coafeza) si am adaugat diverse uleiuri esentiale, in diverse proportii, pana ce am obtinut anti-perspirantul (hihi!) meu natural si parfumat.

Mirosul este mult mai slab – adica discret – decat al deodorantelor din comert dar eu m-am si dezobisnuit de intensitatea lor. Un avantaj ar fi faptul ca am putut sa imi produc eu mirosul si, cel mai mare avantaj este acela ca deo-ul meu nu a fost testat pe animale!

PS Ideea cu solutia de bicarbonat nu imi apartine, o am de pe net si cand o s-o regasesc – pentru ca nu mai stiu pe unde am citit-o, o sa revin s-o public.

Ce-am mai ispravit – apropo simplificare si apropo plastic

Indraznesc sa spun ca nu mai am lucruri inutile in casa. Cel putin muuult mai putine decat aveam acum cativa ani cand am inceput procesul de simplificare.

Merg mai departe, cu pasi mici, dupa cum urmeaza:
– am refolosit si apoi aruncat o parte din cutiile mici de plastic de la inghetate ce le depozitasem intr-un sertar in bucatarie. Mai sunt cateva, putine am gatat cu ele. O sa folosesc borcanase de sticla in locul lor. Si cartoane de la lapte
– am inlocuit vasul de apa al animalelor (de plastic) cu o oala ce o foloseam din an in pasti si de care ma pot lipsi. Cu miscarea asta am palit doua muste dintr-o lovitura: nu expun animalele la riscurile ce le implica plasticul si am facut mai mult loc in sertarul cu oale.
– am decis sa reciclez automat niste pungi de hartie de la cumparatul de fructe. In loc sa le bag in sertarul cu pungi decid tot mai des sa le pun direct in containerul pentru reciclat plastic. Evit acumularile si dezordinea.
– gatesc tot mai simplist in ultima vreme. Am renuntat la lapte din cauza de intoleranta (aveam burta umflata ca un balon, de cand nu mai beau lapte m-am dezumflat).
– am cumparat un gril de bucatarie, mai exact asta:

Intr-o vreme gateam foarte des cu asa ceva si am decis sa reiau metoda asta. Avantajele ar fi ca:
1. Nu se gateste cu grasime, din contra, aceasta se scurge in apa de sub grilaj
2. Nu face sfara/fum in bucatarie. Foarte important mai ales pe timp din asta mai rece cand nu pot deschide prea tare si prea des ferestrele.
3. Dupa ce prepar o masa nu am de spalat oale si tigai, grilajul in bag in masina de spalat vase, arunc apa de sub grilaj, dau c-un burete si-un strop de detergent, sterg si am gatat

Ce as avea de facut in zilele urmatoare, pe langa chestiile cotidiane:
– musai sa cos o pernuta pentru un scaun, cel pe care sed pruncii cand vin la lectii, pentru ca dupa doua ore raman cu bataturi la fund de la scaunele mele
– sa fac programare la vaccinat o matza si apoi, a doua zi, cealalta, sa-mi iau grija lor de pe cap

Sa vedem…

Proiectul lunii februarie – sa reduc uzul de plastic

Mi-a atras atentia azi, pe facebook, un sfat venit de la Fran Drescher, menit sa previna cancerul, alaturi de alte masuri bineinteles.

Sfatul suna asa: „Today’s prevention tip: Start using glass to store your food & trash your plastic.”

„Incepe sa folosesti (recipienti de) sticla pentru a depozita mancarea si arunca (recicleaza) plasticul”.

Eu am facut ceva eforturi in directia asta deja de mai demult insa de curand mi-am dat seama ca sunt atat de obisnuita sa folosesc plasticul incat multe lucruri (de plastic) nici nu le mai vad in mod constient. Continui sa folosesc recipienti in care a fost inghetata de exemplu, pentru a depozita detergentul natural de vase!?

Sigur ca recipientii de plastic au avantajele lor:
– nu se sparg usor
– daca se sparg, riscul de a rani pe cineva e minimal
– plasticul e mai usor decat sticla

Avantajele borcanelor:
– se pot folosi si refolosi fara sa prinda miros urat
– se inchid mai bine decat cutiile de plastic care dupa o vreme isi pierd din elasticitate

Cel mai mare avantaj este insa acela ca borcanele NU contin substante cancerogene care contamineaza mancarea asa cum face plasticul.

Luna asta o sa ma concentrez pe a recicla plasticul si a-l lasa sa plece din viata mea in loc sa-l retin ca sa-l refolosesc.

La cumparat si la refolosit/stocat o sa predomine borcanele.