Plimbarea cu cainii

Ma straduiesc sa fac zilnic cate o plimbare de 30 de minute cu cainii, pentru ei si pentru mine. Nu e deloc usor pentru ca gasesc mereu o mie de scuze si de alte-chestii-mai-importante-de-facut asa ca de multe ori ma iau de mana si ma imping pe usa afara. Dupa primii zece pasi imi vine si cheful de plimbare si dupa alti zece m-as tot duce, nici nu ma mai gandesc sa ma intorc degraba acasa.

In ultima vreme nu mai ies din casa fara manusi de guma si foarfeca la mine. Si nu pentru ca satul nostru s-ar putea fali cu vreo rata mai marisoara a criminalitatii, din contra, oamenii-s pasnici, isi vad de treaba lor si cand se cearta se nu fac altceva decat ca se vorbesc pe la spate dar nah, la tara barfa e sport traditional!

Scuzele ce le-am gasit azi ca sa nu ies la plimbare:

• bate vantul foarte tare
• am de calcat camasile pt serviciul ce incepe peste cateva saptamani
• e tare soare si mai am doar putin protector solar, risc sa fac riduri (Doamne feri si apara si pazeste!)
• am de citit documentatia pentru serviciu si cartea de la biblioteca
• etc etc etc

Pana la urma mi-am pus capisonul in cap si am avut parte de-o plimbare foarte faina, soare, aer curat, caini cuminti… ce poti sa vrei mai mult?

Well, mai mult e ca m-am intors cu sacosa plina!

Am cules:

• urzici pe care acuma o sa le spal si o sa le pun la uscat ca sa fac un amestec cu petale uscate de galbenele pe care sa il adaug in aluat cand fac paine pentru a-i mari valoarea nutritiva

• pizda tigancii pe care o s-o pun maine in salata
• lastari de haimei pe care o sa-i gatesc pe maine la cina, intr-o omleta
• un toporas cu radacina. Da, am destui in curte daaaar… atentie!… sunt toti de culoare albastru inchis. Cei ce ii stiu eu din copilarie sunt de culoare albstru deschis si i-am gasit pe coclauri
• o crenguta mica de soc pe care incerc sa o fac sa prinda radacina sa o plantez apoi in gradina si s-o cresc sub forma de copacel nu de tufa

Asa ca pe azi am facut miscare, mi-am facut „cumparaturile” in magazinul naturii si m-am clarificat nitel la cap.

Urzici tartinabile

Am iesit azi dupa amiaza la plimbare cu cainii. In geanta aveam telefonul mobil, o foarfeca ascutita, 2 pungi mari si o pereche de manusi de guma. Nu, nu am planuit sa ucid pe nimeni. 🙂

Am stiut ca urzicile sunt crude, numai bune de cules. Asa ca m-am ghemuit intr-o tufita si am inceput sa le culeg. Mi-am pus manusile de guma ca sa nu ma urzic. Prindeam fiecare planta du degetele de la mana stanga si cu mana dreapta le taiam la cativa mm de pamant. Recoltate in felul acesta nu mai ai multa treaba sa le alegi cand ajungi acasa. In plus radacinile raman la locul lor si din ele creste curand o planta noua.

Pe langa urzici am cules si un smoc de ceapa ciorii ce creste din belsug pe coclaurile mele!

Ajunsa acasa le-am mai sortat o data toate si le-am spalat bine, in doua ape si apoi sub jet de apa, puse intr-o sita. Urzicile le-am fiert la aburi, pret de cateva minute, in oala sub presiune. Lichidul obtinut l-am baut ca pe ceai.

Am lasat urzicile in sita sa se scurga bine apoi le-am tocat cu un „cutit” de lemn. Am tocat cu un cutit normal si niste ceapa cioreasca.

Am facut o MAIONEZA dupa reteta descoperita in urma cu multi ani de zile. Am facut doar jumatate de portie pentru ca nici urzicile nu au fost multe. In stare cruda cam 2 maini bune. Am adaugat piper, urzicile si ceapa cioreasca si am amestecat bine de tot. Se pastreaza foarte bine la frigider datorita faptului ca maioneza nu contine ou.

Intinsa crema asta pe o felie de paine integrala, este un deliciu!

Colectia mea de retete cu urzici se gaseste facand un click AICI.

Paste cu urzici si carnati proaspeti

Reteta este o adaptare a celei de AICI.

Am pus la fiert 150 g de paste numite orechiette care au un timp de gatire de 15 minute. Cand apa a fiert si am pus pastele in oala am pornit timer-ul pe 10 minute. Cand a sunat am adaugat un buchet foarte frumos de varfuri de urzici proaspete si iar am pus timer-ul sa sune dupa 5 minute.

Separat am fript in tigaia fara ulei, 2 carnati proaspeti (adica neafumati) expirati ieri. I-am scos din invelis si i-am prajit bine ca sa nu riscam nimic si, la sfarsitul prajirii, am adaugat un catel de usturoi taiat fin si un praf de ardei iute.

Cand a sunat timer-ul am scos pastele si urzicile si le-am scurs de apa apoi le-am pus in tigaie peste amestecul de umplutura de carnati + usturoi + ardei iute.

Am amestecat bine si pofta buna!

Nocherli de urzici cu unt usturoit

Am scris mai demult aici cum se fac nocherli si o reteta de baza.

Azi am fiert la aburi, in oala sub presiune, doua maini bune de urzici proaspat culese. Le-am strecurat pastrand zeama si urzicile le-am facut pireu. La care pireu am adaugat 2 oua, zeama in care au fiert urzicile si faina pana cand am obtinut o compozitie ca cea de chec.

Am fiert nocherli in apa cu sare pana s-au ridicat la suprafata, adica vreo 4 minute.

Intr-o tigaie am incalzit unt in care am calit un catel de usturoi zdrobit.

Am pus nocherli in tigaia cu untul si i-am lasat si pe ei cateva minute, tot amestecandu-i, sa se pupe cu untul.

O mancare simpla, delicioasa, ieftina si cat de cat sanatoasa!

Pun si-o poza cu blitz ca am bagat de seama ca-s cam inchise cele dinainte.

Sa nu uitam sa…

… culegem urzicile de cate ori ne ies in cale. Sa le spalam in apa cu bicarbonat si sa le uscam bine de tot. Apoi sa le maruntim cu degetele si sa le pastram in borcane inchise la culoare.
La iarna or fi tumna bune la facut ceai de exemplu. Ori de sine statator cui ii place – eu nu ma omor dupa el, ori in amestecuri aromate cu menta si melisa. Se pot adauga si intr-un pilaf de orez, pentru a-i da un pic de culoare si a-i ridica valoarea nutritiva de exemplu.

Vom putea sa folosim urzicile uscate si la facut paine. Ori le adaugam la reteta preferata de paine cum am facut de exemplu aici ori daca nu atunci va dau eu una tradusa dupa o foaie de hartie luata de la o moara din Austria.

Paine cu urzici
1/2 cuburi de drojdie de bere
4 linguri de apa calduta
4 linguri de urzici uscata si maruntite
150 ml de lapte prins (sau iaurt)
200 g de faina de grau
150 g de faina de secara
1 lingurita de sare
1 lingurita de zahar
3 linguri de ulei

Se framanta toate impreuna si se lasa la dospit pentru circa 45 de minute. Apoi se mai framan6a o data aluatul si se formeaza un sul lung care se pune intr-o forma de chec lunga de 25 cm. Se acopera si se mai lasa 45 de minute la dospit.

Se coace la 200 de grade pentru cam 40 de minute.

Se scoate din cuptor si se lasa cateva minute sa se linisteasca, dupa care se scoate si se pune la racit pe un suport grilat.

Fiecare felie de paine are 110 kcal.

Ca alternativa se pot face 10 painici din aluatul de mai sus si se coc la 220 de grade pentru cam 10 minute.

Reteta asta inca nu am incercat-o, se preteaza desigur si la prelucrarea in masina de paine.

Aici recolta mea de azi:

Paine cu urzici (rulada)

Am facut un aluat din tot felul de faini integrale si mai puti integrale ce mi-au cazut in mana. Am folosit drojdia naturala.
Dupa prima dospire am rupt portii cat un pumn si le-am intins cu sucitorul, le-am acoperit cu urzici tocate si le-am facut rulada.
Dupa a doua dospire le-am copt la 200 de grade pentru curca 30 de min.

Paine dospita natural, cu urzici si cartofi

Cum ultima paine facuta cu drojdia naturala a iesit umeda bine si gumoasa, am mai citit pe ici pe colo si am decis ca de vina este timpul scurt de dospire ce l-am folosit… pe langa altele :))

Asa ca ieri la amiaza am hranit drojdia. Dupa amiaza am luat o cana de drojdie naturala si am dizolvat-o intr-o cana de apa calduta. Dupa cateva ore i-am adaugat cinci cani de faina si una de apa, un cartofi fiert zdrobit (fiert in supa) si doua maini bune de urzici oparite la aburi, o lingura de sare.

Am lasat totul sa dospeasca pana seara tarziu si, inainte sa merg la nani, am uns trei forme cu untura si am pus in fiecare din ele cate o bucata de aluat. Am pus formele in cuptorul stins si le-am lasat pana dimineata cand le-am pus niste seminte de mac deasupra.

Dimineata erau toate crescute bine asa ca le-am scos din cuptor si l-am pornit la 220 de grade. Cand s-a incins bine le-am reintrodus in cuptor si le-am copt pentru 45 de minute. La coacere nu si-au modificat deloc forma, nici volumul.

Dupa 45 de minute am scos din cuptor 3 painici faine de tot. Miezul nu este umed, nici gumos, nici dupa ce s-au racit. Au un gust bun de tot si coaja crocaaaaaaanta.

Sigur ca trebuie sa continui sa ma informez despre lucrul cu drojdia naturala si sa gasesc un compromis intre refuzul meu de a lucra cu cantitati exacte si nevoia ei (a lui, ca am botezat drojdia Gonzales) de a fi tratat cu exactitate.

Concluzie: gustul painii este foarte bun. Avantajele pentru sanatate sunt clare. Ca mare dezavantaj ar fi timpul lung de dospire dar cred ca asta devine mai putin deranjant cand te obisnuiesti sa programezi din timp coptul painii.

Mancare de linte cu urzici si carnat

Am fiert o cana de linte azi in 2 cani de apa, in oala sub presiune. Le-am fiert de jumatate apoi am scos capacul si am adaugat o mana de urzici gasite ieri pe-afara. Am scapat si cateva flori de galbenele in mancare, si-un catel de usturoi razuit si-un pic de piper si sare adaugata spre sfarsitul fierberii.

Am servit mancarea asta ca si garnitura langa o jumatate de carnat.

Foarte buna si ieftina. Si se face urgent.

Am de gand sa merg asa mai departe vara asta. Sa adaug buruienile gasite pe-afara in diferite preparate ce stiu ca ne plac: piure-uri de exemplu. Si sa le insel c-o umbra de carne langa ele daca chiar ii musai.

Painici cu urzici

Am intrat de azi, oficial, in sezonul urzicilor si, la fel ca anul trecut am inceput sa fac paine/painici cu urzici.

La reteta mea, obisnuita de paine* adaug o mana buna de urzici spalate in apa cu bicarbonat, lasate la zvantat si apoi macinate marunc cu robotul.

Sunt deosebit de gustoase!

* reteta de paine:
– 2 cani apa
– 25 g drojdie
– 5 cani faina
– 1 lingura rasa de sare
se pun in cuva automatului de paine exact in ordinea asta. Am folosit programul scurt al masinii, cel pentru framantat aluat de taitei, care dureaza doar 15 minute. L-am lasat in cuva sa mai dosposeasca apoi am format painici ce le-am mai lasat si pe ele sa creasca, le-am crestat si le-am copt.
La ingredientele de mai sus eu am adaugat, asa cum am scris, urzici macinate.
Reteta asta de paine iese mereu bine, indiferent ca este facuta la mana sau in automatul de paine.

Painici cu urzici si una-alta

Am facut ieri painicile cu urzici, din faina de grau dur si urzici tocate marunt, sunt foarte bune. Mai incolo cand o sa mai infloreasca papadiile o sa fac si cu papadii.

Trec scurt in revista reusitele si nereusitele acestui an tanar

– am reusit sa reduc consistent plasticul adus in casa
– am reusit si continui sa merg pe drumul asta, sa reduc numarul de cuvinte folosit si sa pun mai mare pret pe claritatea lor

ce nu am reusit:
– nu am reusit sa renunt la consumul de carne
– nu am reusit sa-mi gasesc un job

Am slabit si ritmul de facut/tinut ordine in casa. Nu e nimic tragic ci doar cate cevape ici pe colo pe unde nu-i e locul. Ia sa remediez eu asta!

Cina cu buruieni

Am facut un risotto cu urzici si flori de papadie. L-am colorat cu niste curcuma (turmenic), foarte foarte gustos.

Inainte de risotto am mancat o ciorba de stevie cu ou. Adica sper din inima ca a fost stevie aia…

Si dupa risotto o salata de frunze tinere de papadie.

Daniela cred ca esti mandra de mine :))

All in al am mancat bine si sanatos si cu bani putini.

Supa de urzici

Am fost la plimbare cu cainii pe camp si am cules niste varfuri de urzici tinere. Am curatat slaninuta afumata ramasa pe un soric, am taiat-o marunt. Am prajit-o, am adaugat 1 lingura de orez, l-am calit si pe el, 4 frunze de usturoi verde taiate marunt, am pus urzicile si am acoperit cu capacul. Cand s-au inmuiat am adaugat apa si sare. Am dres supa cu smantana.

Pofta buna!