
Detalii

O alternativa pentru cei carora nu le-a reusit saltul spre vegetarianism si vor totusi sa-si reduca mult consumul de carne: carnea ca si condiment!
Adica: retete simple, cu carne foarte putina.
Reteta este o adaptare a celei de AICI.
Am pus la fiert 150 g de paste numite orechiette care au un timp de gatire de 15 minute. Cand apa a fiert si am pus pastele in oala am pornit timer-ul pe 10 minute. Cand a sunat am adaugat un buchet foarte frumos de varfuri de urzici proaspete si iar am pus timer-ul sa sune dupa 5 minute.
Separat am fript in tigaia fara ulei, 2 carnati proaspeti (adica neafumati) expirati ieri. I-am scos din invelis si i-am prajit bine ca sa nu riscam nimic si, la sfarsitul prajirii, am adaugat un catel de usturoi taiat fin si un praf de ardei iute.
Cand a sunat timer-ul am scos pastele si urzicile si le-am scurs de apa apoi le-am pus in tigaie peste amestecul de umplutura de carnati + usturoi + ardei iute.
Am amestecat bine si pofta buna!
Am schimbat meniul pe azi, am incercat o reteta noua pentru mine, veche cat e lumea pentru italieni.
Am pus ieri seara la inmuiat niste fasole alba, o foaie de dafin si-un capat de sunca ce era teapan ca piatra deja. Dimineata le-am fiert in oala sub presiune.
Separat am tocat marunt: o ceapa, doi catei de usturoi si un ardei si le-am calit un ulei. Am adaugat si bucata de sunca taiata un cuburi marunte. Am stins totul cu fasolea si zeama ei si am lasat sa fiarba iar pana s-a inmuiat ceapa bine de tot si fasolea s-a dezintegrat partial. Am adaugat un soi de macaroane cilindrice, scurte, am condimentat cu sare, piper si cimbru uscat.
Este foarte gustoasa, nu as fi crezut 🙂
Am gasit reteta asta: http://www.informationaboutdiabetes.com/recipes/Brussels_Sprouts_With_Walnuts.htm
si o notez aici ca prea e faina, simpla si sigur gustoasa!
Duminica e zi de carne conform planului alimentar. Cererea insa a fost de altceva, plus ceva… dulce 🙂
Asa ca am facut una din ciorbele mele preferate, din capitolul „Carnea ca si condiment” pentru pranz si cina a fost dulce, calda si parfumata ❤
Dau mai jos retetele asa cum le-am facut eu.
1. Power-Ciorba cu cabanos si galuste rupte cu lingura
Ingrediente:
1 carnacior cabanos taiat in felii
1 ardei mic taiat marunt
1 ceapa taiata marunt
1 morcov t.m.
2 pastarnaci t.m.
2 sfecle rosii mititele t.m.
le-am calit in ulei si apoi am adaugat apa cat sa le acopere si sa le depaseasca nivelul cu 2-3 degete
am adaugat:
1 mana de fasole verde t.m.
2 cartofi mijlocii t.m.
1 pumn de lentiche rosii
1 crenguta de telina intreaga (am scos-o cand am terminat ciorba)
am lasat sa dea un clocot
intre timp am preparat galustele rupte cu lingura. Pe care vreau sa le laud si sa le multumesc pentru c-au umplut multe oale cu bani putini pe vremea dictaturii ❤
Se fac usor.
Se amesteca 1 oua c-un varf de cutit de sare si faina cat sa obtinem un aluat moale si lipicios. Varianta preparata in timpul dictaturii dilua oul cu apa caaaAAaat de multa…
Eu m-am limitat la ou, sare si faina
Am verificat legumele, cand au fost aproape fierte, cu ciorba clocotind domol, am luat o lingurita si am scufundat-o scurt in oala, am rupt apoi cu ea o cantitate mica de aluat si iar am scufundat lingurita in oala pana cand galusca s-a desprins (2-3 secunde) si tot asa.
Am adaugat zeama de rosii, sare, piper, ardei iute macinat si patrunjel tocat.
A mai dat un clocot scurt si-atat. ❤
Stiu c-am mai scris, ma repet insa cu drag: ciorbele sunt ideale din atat de multe puncte de vedere!
– sunt modul ideal de a folosi si ultimul morcov din frigider si jumatatea de ceapa ramasa inainte de a se strica
– constituie o masa completa: vitamine, fibre, proteine, carbohidrati
– se murdareste o singura oala in procesul de pregatire (si-un fund de lemn pentru tocarea ingredientelor
– isi pastreaza gustul si dupa 2-3 zile
– se incalzeste usor
– se difera usor fiind o masa calda, preponderent lichida
Ok ok, trec la punctul doi: cina dulce, calda & parfumata
2. Gogosi aburite
(Maria, these are for you!)
Ingrediente:
250 ml lapte (de soia in cazul meu)
500 g faina
1 plic drojdie uscata
2 lingura unt (eu am folosit unt de cocos)
1 ou
3 linguri de zahar
Din toate astea am facut un aluat framantat la masina de paine. L-am lasat la dospit cam un ceas (cat mi-am facut exercitiile fizice si dusul).
Apoi am impartit aluatul in 8 parti aproximativ egale. Din fiecare parte am facut cate o mingiuta umpluta cu dulceata de prune si le-am mai lasat 15 minute la dospit, acoperite c-un prosop.
Apoi am pus la clocotit, intr-o oala larga si adanca:
5 linguri de lapte (de soia)
1 lingura unt (de cocos)
2 linguri de zahar
1 varf de cutit de sare
Cand a inceput sa clocoteasca am asezat gogosile in oala, am pus imediat capacul si le-am lasat la foc mic timp de 20 de minute. Este absolut interzis, pedepsit chiar de lege, sa ridicam capacul in astea 20 de minute! Este insa permis sa folosim un capac din sticla prin care sa urmarim cum se umfla gogosile 🙂
Cand m-a anuntat timerul ca a trecut timpul necesar, le-am pus in farfurii si le-am presarat cu zahar praf si scortisoara.
Se mananca pe loc, calde, fierbinti daca se poate.
PS Ca sa nu ma tortureze constiinta din cauza fainii albe si a zaharului, am servit gogosile astea acompaniate de un pahar mare de suc de morcovi.
Gogosi asemanatoare am mai facut, am scris despre ele AICI.
Inspiratia pentru gogosile de azi am luat-o de aici: http://www.ichliebebacken.de/rezeptebox/desserts/dampfnudeln
Am facut azi gnocchi de sfecla rosie. Sunt foarte ieftini si gustosi.
Ce-am facut?
Am fiert 3 sfecle mici la aburi, apoi le-am dat pe razatoarea cu ochiuri mici. Cand s-au racit le-am amestecat cu un ou, un pic de sare, de nucsoara si faina integrala pana sa obtin un aluat moale, lipicios.
Aluatul l-am facut de fapt ieri si l-am tinut la frigider pana azi cand
am facut sireturi groase pe masa infainata (cu faina alba ca de asta aveam la indemana) si am taiat segmente pe care apoi le-am fiert in apa cu sare.
Cand se ridica la suprafata sunt fierte.
Am mai avut niste felii de sunca pe care le-am maruntit si le-am calit in ulei de masline pana au devenit crocante. Am pus uleiul si sunca crocanta peste galuste si pofta buna!
Delicioase, serios…
Tai in bucatele marunte o felie de suca afumata si o prajesc usor intr-o cratita, fara sa adaug alta grasime sau ulei. Cand devin crocante adaug o ceapa mititica tocata. Cum e cazul sa raresc prazul am folosit niste prazi mici in locul cepei. Cand se inmoaie si ceapa (sau prazul) adaug pastaii spalati, cu varfurile indepartate, taiati in segmente de cate 2-3 cm, o canuta gen espresso de apa, invart in oala si pun capacul. Continui gatirea la flacara redusa. Dupa o vreme adaug sare, piper, marar tocat sau alte ierburi si un catel barosan de usturoi razuit, presat sau omorat din cutit. Cand sunt fierte insa inca al dente opresc gazul pentru ca vreau sa musc din ele nu sa mi le intind pe paine.
Noa si cam asta e povestea. Reteta originala ce o stiam din copilarie nu avea sunca dar eu i-am adaugat ca s-o fac atractiva si pentru ceilalti din casa.
Se serveste cu paine.
PS Uneori o imbunatatesc cu o lingura de faina desfacuta in doua linguri de smantana si o cana de apa. Mai las sa dea un clocot ca sa se ingroasa. E foarte gustoasa asa insa eu deocamdata trebuie sa incerc sa evit cat pot de mult produsele din lapte.
Am cumparat o caserola de 500 g de carne tocata.
Jumatate (250 gr) am amestecat-o cu 2 cepe mari si 4 morcovi tocati in mixer, 2 oua, sare, piper, cimbru uscat si pesmet cat sa obtin un aluat modelabil.
Am facut O GRAMADA de chiftele delicioase ce le-am servit alaturi de o garnitura de lentiche cu urzici (O cana mare de lentiche fierte impreuna cu doua maini bune de urzici, sare si piper).
Au iesit 4 portii generoase de chiftele crocante in exterior si aromate in interior.
in poza se vad doar o parte din ele.
O parte din garnitura de lentiche a ramas pe azi.
AZI
Am pus la calit intr-o lingura de untura de porc cele 250 g de carne tocata ramase. Am condimentat cu: sare, piper, ardei iute, un gat generos de sos de soia, pasta de ardei rosu si un borcanel de bulion. Am adaugat restul de mancare de lentiche de ieri si o conserva de boabe de malai fierte. Am obtinut un tip de chili con carne foarte foarte delicios din care am mancat azi si mai am si pe maine, deci maine nu gatesc! Yupi!
Sunt foarte multumita ca am reusit sa acopar 3 mese cu 500 g de carne. Gustul nu a suferit deloc, dimpotriva! Pe langa carne am reusit sa „strecor” cu succes si urzicile, lentichile, cepele si morcovii.
Sigur ca modalitatea de gatire – in baie de ulei – este problematica pentru sanatate. Promit insa ca nu exageram. Frig alimente in baie de ulei o data la cateva luni.
Exista oameni in stare sa isi hraneasca propriul suflet si sa aiba grija si de cei din jurul lor. Sunt oamenii a caror companie eu o caut si o savurez. Simo, postarea asta este dedicata tie 🙂 Multumesc!
––––––
In Carintia (o regiune de sud a Austriei) fetele se pot marita doar cand stiu sa faca Kasnudel sau Fleischnudel (coltunasi), sau orice altfel de Nudel, si, mai ales! sa krendeln! Krendeln inseamna a face marginile gentutelor, adica a coltunasilor sa para brodate.
Reteta ce am furat-o zilele astea de la prietena mea, este una pastrata in familia sotului ei de multe generatii. Nu e greu de respectat pentru ca nu exista cantitati exacte, proba se face cu degetul, in functie de cum se afunda sau nu in aluat.
Dar, pana la aluat mai este, sa incepem cu umplutura:
* in jur de zece cartofi mijlocii fierti in coaja, curatati si trecuti prin presa
* branza proaspata mai seaca – cam cat 2 treimi din cantitatea de cartofi
* sare – cam o lingurita
* menta uscata dupa gust (cam 3-4 linguri)
* 3 cepe si 5 catei de usturoi tocati si caliti in ulei sau unt sau margarina
Se amesteca toate ingredientele si se lasa compozitia sa se odihneasca cateva ceasuri.
Aluat se face din 4 ingrediente:
* faina (am pus 1 kil)
* sare (cam o lingurita)
* apa calduta (2 cani mari de ceai, din alea de 300 ml, trag concluzia ca aluatul a cerut cam 600 ml de apa)
* un paharel de ulei (gen palinca as spune)
Se framanta toate impreuna pana la a obtine un aluat ca si cel pentru taitei (mai ferm adica)
care se intinde in foaie cu grosimea de jumatate de centimetru (circa!), din care se taie cercuri cam cat diametrul gurii unui pahar de apa normal (circa!)
De aici incolo e totul chestiune de exercitiu. Cercurile se aplatizeaza usor. Se pune umplutura care se aseaza cu degetele mari impingand-o usurel spre mijlocul cercului in timp ce cu celelalte degete tragem suav de marginile cercului. Se inchide gentuta prin apasare cu buricele degetelor si apoi se krendeln! Cand terminam marginea decorativa mai masam putin gentuta si o mangaiem ca sa se aranjeze umplutura si bordura mai bine.
Gentutele se fierb in apa cu sare si un pic de ulei pentru cateva minute bune apoi se scot si se consuma pe loc, acoperite cu unt sau margarina topita
sau se pun la scurs pe o farfurie, apoi se aliniaza pe o tava cu care se baga la congelator. Cand sunt congelati bocna se iau de pe tava si se baga in pungi.
Acelasi aluat, aceeasi procedura, alta umplutura! De data asta facem Fleischnudel (gentute cu carne). Umplutura se face din carnati, sunca afumata, salamuri tocate (soacra Simonei punea si organele ce rezultau cand se sacrifica porcul), 4 catei de usturoi, 1 praz tocat sau ceapa verde tocata. Toate dupa gust!
Trebuie sa obtinem o umplutura mai consistenta cu care apoi facem exact ceea ce am facut in cazul Kasnudel-urilor.
Gentutele cu carne se servesc cu o garnitura de varza acra calita (reteta aici.
A treia varianta, pentru care nu am poze pentru ca e inca pe lista TO DO, este cea a gentutelor umplute cu cartofi, ca si in primul exemplu, insa fara branza. Se servesc cu sunca taiata cubulete si topita in tigaie.
La umplutura de cartofi o sa adaug si niste pireu de urzici, imaginatia nu cunoaste limite in cazul acestor gentute… poti adauga ce vrea neuronul tau atata vreme cat umplutura este una consistenta (se poate folosi pesmetul pentru a ajunge la consistenta dorita).
Exista si varianta dulce, care se numeste Kletzennudel si a carei umplutura este formata din branza proaspata si pere uscate si se serveste cu miere si/sau unt topit.
Sunt absolut indragostita si fascinata de reteta asta de gentute. Se pot face mai multe gentute, de toate felurile si congela, asa cum face prietena mea. Si daca ai invitati la cina si unul e vegetarian TZAC ii pui doua gentute cu cartofi si branza in fata! Este careva alergic la oua? TZAC doua gentute cu umplutura de carne sau de cartofi. Vegan? No problem, TZAC doua gentute cu cartofi (fara sunculita of course!). Si, bineinteles ca se pot servi si 2-3 gentute cu umpluturi diverse, pe aceeasi farfurie 🙂
Gentutele sunt mari, asa cum bine reiese din fotografii. Nu sunt gen ravioli ca mananci zece / portie. O portie normala este compusa din 2-3 gentute. In afara de cazul in care servim varza calita ca si garnitura, toate celelalte (in afara de alea dulci) se servesc alaturi de o generoasa salata.
Noa acuma stiti ce-am invatat week-endul asta, am facut curs de krendeln. 🙂
Ieri seara l-am scos pe Gonzales (asa am numit drojdia naturala) din frigider. I-am dat de mancare si l-am lasat in pace pana dimineata. Cu noaptea-n cap cand m-am trezit la zece, am luat o cana buna de drojdie naturala si am pus-o intr-un castron mare. I-am adaugat o cana de apa si am amestecat ca sa se dizolve bine. Intre timp lui Gonzales i-am dat de mancare si l-am pus in frigider.
Dupa doua ceasuri am mai adaugat o cana cu apa la amestecul de drojdie naturala si apa, si 5 cani de faina. Am pus totul in masina de paine si am setat programul de framantare de 15 minute. L-am lasat iata un ceas, doua sa dospeasca apoi i-am adaugat o lingura de sare si l-am mai pus la o framantare de 15 minute. Dupa care m-am prefacut ca uit de el pana la cinci dupa amiaza cand am intins o foaie si am asezat-o in tava cuptorului. Iara i-am dat pace mai bine de-un ceas apoi am uns foaia cu suc de rosii, am presarat oregano uscat si am acoperit-o cu ce-am avut prin casa: boabe de porumb, feliute subtirele de chourizo, masline, capere, inimi de anghinare, ciuperci, niste branza feliata.
Am bagat-o la copt la 200 de grade cam jumatate de ceas si rezultatul a fost mai mult decat delicios, a fost perfect!
Miezul blatului este moale si pufos, baza insa este crocanta.
Am fiert o cana de linte azi in 2 cani de apa, in oala sub presiune. Le-am fiert de jumatate apoi am scos capacul si am adaugat o mana de urzici gasite ieri pe-afara. Am scapat si cateva flori de galbenele in mancare, si-un catel de usturoi razuit si-un pic de piper si sare adaugata spre sfarsitul fierberii.
Am servit mancarea asta ca si garnitura langa o jumatate de carnat.
Foarte buna si ieftina. Si se face urgent.
Am de gand sa merg asa mai departe vara asta. Sa adaug buruienile gasite pe-afara in diferite preparate ce stiu ca ne plac: piure-uri de exemplu. Si sa le insel c-o umbra de carne langa ele daca chiar ii musai.
Tot urmand principiul „Carnea ca si condiment”, am adaptat reteta de chiftele marinate astfel:
– am pus la inmuiat in apa 6 felii zdravene de paine
– dupa cateva minute le-am stors bine de apa
– le-am amestecat cu 250 g de carne macinata, 3 catei de usturoi pisati, sare, piper, cimbru uscat, 2 oua si pesmet pana am ajuns la consistenta dorita
– le-am format si le-am prajit in ulei de arahide
Separat am tocat o ceapa, am calit-o in ulei, am adaugat un varf de cutit de zahar, 1 catel de usturoi tocat, 1 lingurita de faina, 1 pahar mare de apa si 1 pahar mare de suc de rosii, 2 foi de dafin, sare si piper. In sosul asta am marinat chiftelele, adica le-am dat un clocot.
Este o masa completa, contine proteine, hidrati de carbon si legume. Sau fructe mai bine zis, daca tinem in vedere ca rosiile sunt fructe nu legume… 🙂
Cu ceva timp in urma am mancat intr-o Trattoria, undeva in munti, niste spaghete foarte de treaba, cu ragù din carne de rata. Carnea ca atare, pe fiecare blid, a fost putina, taiata in cubulete maruntele, gustul sosului a fost insa extraordinar de bun.
Asa mi-a trecut si mie prin cap ca pot face un sos (condiment) decent cu minimum de carne.
Azi am scos o jumatate (chiar mai putin de-o jumatate) de piept de gasca din congelator. Urmand un model de gandire antic si medieval, de pe vremea comunistilor, l-am fiert mai intai cu 2 morcovi, 5 cartofi (ca-mi trebuiau pentru pireu), o felie mare de telina, ierburi si condimente.
Le-am fiert in cucta. Nu mult. Carnea inca nu era moale de tot dar nici cruda.
Morcovii i-am mancat instantaneu cu sare.
Telina si cartofii i-am trecut prin presa de cartofi si i-am pus de-oparte, sa gat sosul de carne.
Pentru ragù am tocat o ceapa mare si un morcov, plus un catel de usturoi, in ulei. Am taiat carnea in cuburi si am adaugat-o amestecului de ceapa cu morcovi.
Am stins totul cu niste vin si l-am lasat sa se evapore. Am adaugat 1 lingurita de triplu concentrat de rosii, 2 cani bune din supa facuta inainte, sare, piper si niste ierburi uscate ce le aveam prin bucatarie. Am lasat sa fiarba si-am mai adaugat un pic de supa cans a cerut.
Intre timp am pregatit salata de frunze tinere de papadie si de radicchio bicolor culese de pe o parcela ce a fost candva (anul trecut) camp cultivat. Le-am spalat toate in apa cu bicarbonat si le-am facut un dressing din ulei de masline, otet balsamic si sare.
Am finisat pireul incalzind cartofii si telina presate impreuna c-un cub de unt, lapte si sare. Am invartit vartos ca sa devina cremos.
Au iesit 4 portii normale de ragù de carne de gasca.
Avand in vedere ca mai am supa crema de legume, supa asta de gasca o s-o inghet.
Asa m-am gandit eu.
Si ma bucur c-am reusit sa mancam bine din aproape 200 g de carne…
Me happy!
Ieri am gatit Chili con carne. Carnea macinata insa am prajit-o alaturi de 2 cepe, 1 morcov mare si 1 tulpina de telina tocate bine de tot in robot. Am adaugat si 2 linguri generoase de mei si am lasat totul sa se gateasca impreuna. Bobul de mei cand fierbe se desface si arata de parca ar fi carne. Am mai adaugat condimente si ierburi si-o cutie de boabe de porumb fierte.
Ideea este ca a fost foarte bun, s-a mancat pana la ultima lingura.
Am mai inmultit carnea cu soia si cu linte in trecut dar varianta asta, cu mei este cea mai delicioasa.
Voi ce trucuri folositi pentru a reduce procentul de carne dintr-un fel de mancare?
Pizza ce-o fac in casa este, zic eu, mai putin nesanatoasa decat pizza cumparata si pentru noi, ca ne-am obisnuit cu ea, si MAI gustoasa. De ce?
Pentru ca:
– aluatul este de spelta amestecat cu spelta integrala si doar o mica parte faina alba
– o acopar cu produse ori proaspete ori conservate in mod corect (incet incet elimin conservele de pe lista de cumparaturi si cumpar doar produse conservate in borcane de sticla)
– o acopar abundent cu legume (ciuperci, malai, anghinare, bucatele de vinete, masline, caperi etc) si apoi ii pun 3-4 feliute de salam deasupra, de ochii lumii, cat ca sa nu am reclamatii
– o tin in cuptor pana se coace nu pana se arde.
Fac blatul subtire astfel incat legumele sa fie preponderente.
O mozarella mica imi ajunge pentru 2 tavi mari de cuptor pentru ca o tai marunt si o raspandesc bine in peisaj.
Sigur ca pana sa ajuns la varianta asta a trebuit sa inlocuiesc treptat faina alba din aluat si treptat sa scad proportia de carne si sa maresc cea de legume, ca sa nu para ca mutilez brusc sacra pizza italiana… hihi
Un fel de mancare austro-ungar care s-a mentinut si in Transilvania: macaroanele cu cartofi. Stiu c-ar fi mai potrivit sa spun „paste” dar eu dintotdeauna am numit pastele macaroane si o sa continui asa. 🙂
Se fierb cartofi in coaja. Eu i-am fiert la aburi, c-o crenguta de salvie. Se decojesc si se taie, rup, zdrobesc, care cum i vrerea. Separat se fierb macaroanele. Am folosit un tip special de paste austriece ce se cheama Fleckerl. De fapt felul asta de mancare se numeste, in Austria, Kartoffel Fleckerl. Separaaaat am taiat sunculita si slaninuta in bucati mici de tot si le-am pus la topit la foc mic. Am amestecat cartofii cu macaroanele si cu slaninuta topita, am condimentat cu muuuult piper si i-am mancat cu niste castraveti murati. Acreala muraturii e un must langa cartofii astia. Ori muraturi ori iaurt, fiecare cum vrea.
Usor de facut, rapid si ieftin. Si foarte gustos.
Am combinat cateva retete cu ceea ce aveam prin frigider si trebuia folosit ca sa nu se strice, si am obtinut un fel de mancare foarte hranitor si aromat 🙂
Am calit un ardei taiat marunt in ulei, alaturi de un catel de usturoi tocat si el mai mare cu cutitul, am adaugat niste frunze de radicchio di treviso ca stateau tare triste in frigider, o conserva de ton si fasole neagra fiarta impreuna c-o foaie de dafin. Am condimentat cu sare, piper si cimbru uscat.
Aici gasiti informatii despre fasolea neagra: http://www.taifasuri.ro/taifasuri/farmacie-verde/5262-fasolea-neagra-accelereaza-digestia-nr337-sapt08-14-sep-2011.html
Am completat masa c-un bol de salata de varza murata.
O reteta ieftina si rapida:
Calesc un catel de usturoi in ulei, adaug pestele in bucatele sau fructele de mare taiate si ele in bucatele mici, o cana mica de orez, amestec pana se incalzeste totul, adaug un praf de turmeric, sare, piper si o bucatica de ardei iute. Sting c-o jumatate de cana de vin, cand se evapora vinul adaug 2 cani de apa si pun capacul. Nu mai invart si nu mai ridic capacul decat scurt, ca sa verific daca a terminat de fiert. Cand orezul a absorbit toata apa este gata. Adaug sare, piper si mult patrunjel verde.
Pofta buna!