Galuscute de spanac / Spinatspätzle / Gnocchetti di spinaci

Am facut ieri pireu de spanac cu oua. Stiu c-am avut altceva programat conform planului alimentar dar am avut nevoie de o pauza fara carne.

Spanacul era congelat, la pachet. Ca mereu, ne-a si ramas, cam o cana mare. Am pus cana la frigider.

Azi, peste pireu am adaugat un ou si faina cat sa obtin un aluat a carui consistenta sa-mi permita sa-l invart cu lingura.

„Razatoarea” pe care fac eu galuscutele am mostenit-o de la mama. Se pot face si pe spatele unei razatoare normale, mari. De fapt se pot face in mai multe moduri.

Cel clasic, in care aluatul este mai subtire/moale/lichid decat cel pe care il fac eu. Rezulta galuscute lungi si latute:

Cel profesional care merge repede si galuscutele rezultate au dimensiuni si forme identice pentru ca aluatul se trece printr-o presa asemeneatoare celei cu care se preseaza usturoiul:

Si, cel mai usor de facut, cu ajutorul unei „razatoare” intoarsa pe dos pe care se pune aluatul si se „impinge” prin gaurile ei cu ajutorul unei spatule.

In zona mea (Satu Mare) galuscutele astea se numesc nocherli. Eu le fac cu ajutorul unei razatoare mostenite de la mama care, chiar daca a prins rugina pe ici pe colo, o folosesc, o spal si o usuc imediat

img_0505

Cum ziceam, azi am facut nocherli de spanac cu resturile de ieri. Sigur ca se pot manca in orice combinatie, ca si garnitura langa carne cu sos (ieri, asa cum am mai spus, n-am avut chef de carne), cu branza (am intoleranta la lactoza deci am zis pas), cu sunca si ceapa prajite (nu m-a tentat nimic prajit…) asa ca le-am mancat simple, cu niste ulei de masline si fleur de sel.

16114455_10208005849008088_3740150124785045966_n

Mie mi-s tare dragi. Sunt foarte ieftine, gustoase si le poti face cum vrei tu!

O prietena unguroaica le facea simple, din faina+ou+sare si le adauga o lingurita de patrunjel tocat marunt de tot, pentru culoare. (Dormi in pace Aniko, vezi ca nu te-am uitat?)

Pana acuma eu le-am facut:

  • simple
  • cu patrunjel tocat cum zicea Aniko
  • cu pulpa de dovleac
  • cu pireu de urzici
  • cu pireu de spanac
  • cu pulpa de sfecla rosie fiarta

Se fac foarte foarte usor si mega-repede. Pui apa la fiert, pana incepe sa fiarba rapid ai amestecat oul cu faina si sarea si-i dai bataie. Le poti si „rupe” cu varful unei lingurite inmuiat in apa clocotita intre doua ruperi.

Nu le fac numai ca si „felul doi”. Nu, nu. Cand o ciorba e cam goala sau daca vreau s-o fac mai interesanta amestec rapid un ou cu faina si sare si „rup” cu lingura din aluat galuscute care imbogatesc ciorba.

Am mai scris despre galuscutele de faina AICI si daca insist atata inseamna ca sunt chiar bune si rapide si ieftine. 🙂

Prajitura de castane cu kaki

M-am inspirat din reteta Negresei, adaptand-o la ceea ce aveam in casa, si anume o delicioasa faina de castane si kaki. Ce sa va spun? Iubesc si castanele si kakiul asa ca ce a rezultat este de-a dreptul extaziant pentru papilele mele gustative!

Cantitatile ce le-am folosit:

2 cani si jumatate de faina de castane

1 cana de zahar

1 ou

1 varf de cutit de sare

pulpa a doi kaki foarte bine copti (nu Sharon!)

1/2 cana ulei

1 cana lapte de orez

1 plic praf de copt

Cum am procedat:

Am amestecat oul cu sarea, zaharul si uleiul, am adaugat faina de castane, praful de copt, pulpa kakiurilor si laptele. Am turnat in tava unsa cu ulei si presarata cu pesmet si am copt prajitura timp de 25 de minute la 180 de grade.

 

Pofta buna!

 

Pancakes de dovleac cu gem de macese

Azi ne-am trezit cu pofta de ceva dulce si, cum aveam in frigider un borcan plin cu miez de dovleac copt la aburi, am incropit o portie rapida, gustoasa, sanatoasa si ieftina de pancakes cu dovleac ce le-am mancat cu gem de macese.

Ingrediente:

  • 250 g faina
  • 1 lingura de zahar
  • 1 cana miez de dovleac copt sau fiert la aburi
  • 2 plicuri praf de copt
  • 1 varf de cutit sare
  • 1 ou
  • 250 ml lapte
  • 1 praf de ghimbir
  • 1 praf generos de scortisoara
  • cateva linguri de ulei pentru uns tigaia
  • cateva linguri de gem de macese

Procedeu:

  • se amesteca ingredientele de mai sus in afara de ultimele doua randuri
  • se coc pancakes-urile in tigaia incinsa pensulata cu ulei
  • se scot pe o farfurie si se picura cu gem de macese
  • se decoreaza cu frunze de menta
  • se mananca

14440613_10207120319430402_8665900210023263877_n

De la cap la coada totul dureaza in jur de 25 de minute. In lipsa masinii de spalat vase procesul se prelungeste la 30 de minute.

Pofta buna!

 

Paine de dovleac

Am tot scris si m-am falit cu dovlecii din gradina. Si-am mai scris si ca unu din ei s-a transformat azi in piure, din care am facut niste coltunasi MINUNATI!, gustosi, ieftini si aratosi!

Da, si ca nah, lucrand fara vreo reteta, n-am folosit nici jumatate din umplutura pregatita asa:

„…am tocat 200 g de sunca si am prajit-o in tigaie, fara adaos de ulei sau alte grasimi. Am curatat si o bucata de circa 8 cm de praz – partea alba – am tocat-o si pe ea si am adaugat-o in tigaie, peste sunca pentru cateva minutele, cat sa se inmoaie un pic.

Am stins focul si am adaugat in tigaie 2 cani de miez de dovleac, sare, un varf de cutit de scortisoara si 5 linguri mari de pesmet. Am amestecat bine compozitia si am pus tigaia la o parte.”

Intr-o sclipire de genialitate – fenomen cu care ma confrunt tot mai des si mai intins – , am adaugat compozitiei ramase un plic de drojdie de beresi cam doua cani de faina, adica atata pana am obtinut un aluat putin lipicios si deloc vartos dar nici prea moale… stiti la ce ma refer…

Asa… aluatul l-am lasat acoperit la dospit, la loc caldur –  pana cand i s-a dublat volumul. Dupa care i-am dat o forma aproximativ rotundasi l-am asezat in tava. Am pornit cuptorul si, cand acesta a ajuns la temperatura de 200 de grade, am bagat painea la copt.

Am stiut c-o sa iasa ceva bun pentru ca hei! am pus numai lucruri bune in aluat dar rezultatul totusi m-a uimit! O paine-aperitiv moale, parfumata, care se feliaza frumos si usor… numai buna de pus la pachet sau de savurat asa, pur si simplu, cu felii de rosii si sare… sau chiar fara nimic altceva.

14449741_10207105716145329_7800058461081776462_n

Coltunasi umpluti cu dovleac, praz si sunca

Uite, demult cloceam ideea asta, de a gasi o idee de umplutura fara lactate pentru coltunasii tipici carintieni care imi plac tare mult, sunt deliciosi, ieftini si se preteaza bine la congelat.

Si, cum gradinuta mea e tare darnica si m-a binecuvantat si cu niste dovleci (3 la numar), unul l-am curatat de coaja, l-am taiat in bucati mari si l-am fiert la aburi, in oala sub presiune timp de cateva minute. L-am lasat sa se raceasca.

Separat am tocat 200 g de sunca si am prajit-o in tigaie, fara adaos de ulei sau alte grasimi. Am curatat si o bucata de circa 8 cm de praz – partea alba – am tocat-o si pe ea si am adaugat-o in tigaie, peste sunca pentru cateva minutele, cat sa se inmoaie un pic.

Am stins focul si am adaugat in tigaie 2 cani de miez de dovleac, sare, un varf de cutit de scortisoara si 5 linguri mari de pesmet. Am amestecat bine compozitia si am pus tigaia la o parte.

Separat am amestecat 250 g de faina (alba) cu atata apa cat sa rezulte un aluat elastic pe care l-am framantat un pic dar n-am exagerat. L-am lasat si pe el la odihna, c-o farfurie in cap si m-am dus sa fac alte trebi: am intins rufele din masina de spalat, am scris si publicat meniul de saptamana asta din casa LS, m-am distrat un pic cu cainii si apoi m-am intors la oile… pardon!… : compozitiile mele.

Am intins aluatul cu sucitorul asa cum se face cu coltunasii carintieni si i-am umplut. Rapid am constatat ca, de fapt, cantitatea de umplutura depasea cu mult nevoile generate de coltunasi asa ca volens-nolens, dupa zece m-am oprit.

Am fiert coltunasii in apa cu sare si i-am servit cu ulei din seminte de dovleac, frunze proaspete de salvie tocate si piper.

Sunt foarte gustosi! I-am fiert pe toti si cativa i-am pus la frigider, acoperiti, pe maine. O sa-i incalzesc in apa cu sare.

Daca mai ramaneti prin preajma va povestesc imediat ce-am facut cu restul de umplura ❤

 

 

 

 

PS: Tehnica de formare a coltunasilor de care vorbesc se poate observa, foarte frumos si exact si in videoul urmator:

Pate de conopida

O cana de supa si cateva tartine de painea neagra cu pate de conopida… din astea e compusa o masa rapida, ieftina si decent de sanatoasa…

Despre supa vorbim alta data…

Acuma va povestesc cum fac pateul de conopida, dintr-o conopida medie, maioneza dintr-un ou sau o portie de maioneza vegana foarte gustoasa si rapida si ea, un catel de usturoi, sare si piper.

Desfac conopida in buchetele pe care apoi le fierb in apa cu sare. Dar nu de tot ci numai de jumatate sau chiar mai putin, adica al dente. Scot si las buchetelele intr-o sita, sa se scurga bine si sa se raceasca.

Intre timp ma ocup de maioneza, in care ascund si un catel de usturoi crud, tocat.

Toc conopida la robot, o amestec cu maioneza usturoiata, o potrivesc de sare si piper si-o intind pe paine, cu felii de rosii zemoase langa sau peste. Conopida nefiind fiarta de tot este usor crocanta, un deliciu!

14441059_10207104117945375_2885701402038544586_n-2

O pastrez apoi intr-un borcan inchis ermetic, la frigider, 2-3 zile.

Un anunt foarte important si reteta de pumpkin spice latte!

Doamnelor, dominoarelor si, de ce nu? – domnilor, va invit sa puneti jos fasiile de ceara si aparatele de epilat, sa faceti o inspiratie profunda si, expirand, sa va lasati burta sa curga-n jos pentru ca, de ieri e oficial:

A VENIT TOAMNA!

Asta inseamna ca:

  • scoatem sosetele la interval, deocamdata cele subtirele
  • s-a deschis sezonul de baut ceaiuri suav-aromatice
  • economisim banii de inghetata
  • incepem sa dam o atentie ceva mai mare serialelor de la tv
  • canapeaua ne e tot mai simpatica
  • scoatem niste cuverturi in plus
  • rufele se lafaie din ce in ce mai mult pe sarma pana sa se usuce
  • mancarurile devin din ce in ce mai consistente
  • o plimbare prin parc ne face sa ne simtim de parca am fi luat extasy: „Wow, ce culori!!!”
  • incepem sa aprindem lumanari
  • ritmul vietii se mai domoleste

A VENIT TOAMNA!

14063942_10206856805722724_7320540830917354650_n

foto by Lili

Pe mine una toamna ma emotioneaza pana la lacrimi. Si nu doar pentru ca vara a trecut peste mine ca un buldozer in flacari ci pentru ca ploua. Si bate vantul. Si ici si colo cate o zi insorita, de mers la plaja nu alta!

Planuiesc sa savurez toamna asta la maximum, sa imi umplu de ea toti porii!

Asa ca ce fac?

Ma odihnesc! Cum zilele sunt ceva mai racoroase, tantarii s-au retras in casa asa ca ma pot odihni o jumatate de ceas pe chaise-long, la soare.

Compostez! Adica n-o fac eu ci niste fiinte minuscule de care la inceput m-am speriat! Am cautat pe google si am descoperit ca sunt, de fapt, larvele mustei soldat care asta fac ele, descompun substantele organice si le transforma in tarana. De cand am inceput sa compostez mi s-a redus condierabil cantitatea de gunoi dus la pubela. Nu compostez substante organice de proveniente animala din trei motive:

  1. pentru ca ar incepe sa miroase urat compostul
  2. pentru ca ar atrage sobolani
  3. pentru ca resturile de tipul respectiv la dau cainilor

Citesc! Am imprumutat de la biblioteca „Tehnica intrebarilor” de Vera F. Birkenbihl.

Conduc! Si ma bucur mult de autonomia castigata: nu mai trebuie sa rog pe cineva sa ma duc nustiunde.

14433201_10207069469079175_4141528817624960768_n

Sortez sortez sortez! Pun sub semnul intrebarii fiecare lucru ce il am in jur: am nevoie de el? Imi foloseste? Ma bucura? Cu trei NU este pus intr-o sacosa rosie ce are o destinatie sigura: Caritas!

Experimentez! Si, ultima descoperire: Pumpkin spice latte!

Am studiat mai multe retete americane si, adaptand pe ici pe colo, reducand caloriile la jumatate, am ajuns la varianta mea a acestui clasic american:

Care se prepara din:

2 linguri mari pline cu miez de dovleac fiert la aburi sau copt la cuptor

1 linguri de miere

1 varf mare de cutit scortisoara macinata

1 varf de cutit praf de radacina de turmeric

600 ml lapte (de ovaz in cazul meu)

Pun toate ingredientele intr-un vas si le mixez cu mixerul vertical. Laptele il pun rece dar, mai incolo, cand zilele vor deveni friguroase, il voi incalzi.

Deocamdata ma opresc la scortisoara si turmeric, mai incolo sigur voi incerca si varianta cu anis si ghimbir…

14432941_10207073641143474_8512279198674789994_n

Este o bautura sanatoasa, gustoasa, de consistenta unui cappuccino…

Se anunta o toamna foarte yummi, dragii mei!

 

Cum prepar supa-crema de dovleac

Iubesc dovleacul. El este unul din motivele pentru care astept cu nerabdare toamna!

Reteta de azi este foarte simpla si gustoasa. Si am si cantitati!

Ingrediente:

  • o ceapa mica (eu,pentru ca sunt rebela, pun una mare) taiata in bucati mari
  • 1 catel de usturoi taiat si el
  • 600-700 gr pulpa de dovleac tot asa, taiata in bucati maricele
  • 1 l de apa
  • sare
  • ulei – eu folosesc uleiul din seminte de dovleac dar de fapt si cel de masline sau de floarea soarelui i se potriveste foarte bine

Calesc in cateva linguri de ulei de floarea soarelui ceapa. Cand devine sticloasa adaug catelul de usturoi si-l calesc si pe el, apoi adaug bucatile de dovleac, pun capacul si las sa se „distoleasca” (adica sa se caleasca la aburi, cu capac. Cuvantul folosit in dialectul transilvan vine din germana, de la verbul „dünsten” care inseamna acelasi lucru.) Adaug apoi apa, sarez si las sa fiarba cu capac pana cand dovleacul devine moale de tot. Mixez totul cu mixerul vertical. Uleiul de seminte de dovleac il adaug peste supa cand aceasta este deja in farfurie pentru ca este un ulei care nu are voie sa ajunga la temperaturi inalte pentru ca devine ne-mancabil. Reteta originala cere, in loc de ulei din seminte de dovleac, o lingura de smantana.

14368867_10207058931375739_8770263489036492239_n

Chisalita de prune

Mi-o gatea bunica-mea din Salaj… pentru c-o ceream des de tot ❤

Ea punea prunele in labos, punea zahar si apa peste ele, le dadea un clocot si gata chisalita, o mancam calda atunci pe loc si, ce ramanea, a doua zi, rece…

Pe atunci nu prea existau probleme de gabarit… ea muncea pe camp cat era ziua de lunga, eu eram tot pe-afara, la joaca, ardeam orice cantitate de zahar…

Acuma insa situatia sta altfel. Si asa c-am actualizat reteta.

Am pus prunele in oala, asa, intregi. Am adaugat apa cat sa le acopere si le-am dat un clocot lung. Am stins focul, am asteptat sa se racoreasca un pic si am adaugat un varf de cutit de scortisoara si 2 linguri maaari de miere.

Buna buna calda.

Buna buna si acuma seara, la intoarcerea de la lucru, rece de la frigider.

13907119_10206695309165411_4717477893624063317_n

Am cules cateva prune intr-un cos si cosul l-am lasat la poarta unei prietene care are grija de tatal ei, bolnav la pat. I-am scris:

„Vezi ca ti-am lasat niste prune langa portita in drum spre lucru. Eu le fierb cu un pic de scortisoara si le indulcesc cu miere. Prunele sunt bune impotriva constipatiei, mierea este energizant si scortisoara regleaza glicemia. Pofta buna si multa sanatate tatalui tau!”

O sa ma intrebati ce s-a intamplat cu samburii de prune din poveste? Well, samburii participa si ei la sedinta. Se pescuiesc cu lingurita sau se scuipa discret pe-un servetel. Dap, chisalita nu e pentru cei sensibili din fire…

Carpaccio de dovlecel cu seminte de negrilica si fleur de sel

Am cules azi maciuliile de negrilica, flori mostenite o data cu cumpararea casei… Negrilica este floarea asta frumoasa:

13240664_10206202896455401_3575520625581441933_n

care se transforma apoi i ceva asemanator cu macul. Maciuliile uscate, prin scuturare, elibereaza niste seminte negre, cu gust de „usor afumat” si consistenta crocanta.

13599835_10206513681224826_4469747596844471183_n

Gradina mi-a facut cadou azi un dovlecel, al doilea deja pe anul asta. Am taiat cateva felii subtiri de tot cu razatoarea si le-am asezat pe o farfurie. Am presarat cateva seminte de negrilica, am adaugat doi condurasi proaspat culesi, am presarat putina fleur de sel adus de prietena mea, din concediul facut in Portugalia. Am adaugat si un fir de ulei de masline aromat cu usturoi si foi de dafin, nu mult, putin de tot… si doi stropi de otet de mere in a carui sticla am pus cu ceva vreme in urma, flori de condurasi…

A rezultat un aperitiv foarte lejer, foarte varatic, semintele de negrilica au completat absolut ideal portretul dovlecelului… ❤

13620952_10206513683864892_62809758084602650_n

Parca vad ca asta o sa fie slagarul verii. Se face rapid, costa extrem de putin si este

d

e

l

i

c

i

o

s

!

Plan alimentar

Am petrecut aproape doua saptamani fara sa scriu meniul. M-a luat valul lucrului, dimineata lectii si menaj, dupa amiaza serviciul, am mancat multe paste si am multumit adanc in inima mea bucatariei italiene care a facut din pastele fainoase cu niste ulei si sare un fel principal :)) Am mancat cate un pic de salata in fiecare zi si multe fructe – caise care s-au copt in gradina la noi. Nu fac gem de caise pentru ca mai am de anul trecut… le mancam asa cum sunt si am invitat vecinii si cunostintele sa vina sa-si culeaga si ei.

In orice caz, buzunarul a resimtit lipsa de planificare care s-a manifestat prin cresterea numarului de mancat kebab si pizza (1 data / saptamana).

Pentru saptamana ce tocmai a inceput am pregatit o oala de ciorba de legume cu ierburi aromatice. Mai bine zis ciorba „adunarea generala” pentru ca am pus in ea cam tot ce am gasit in frigider si in gradina. O vom servi cu paine Carasau cumparata. Pentru azi am o tocanita de cartofi, deseara avem un risotto cu ciuperci in program.

Pentru zilele urmatoare:

  • fasole mexicana
  • orez cu peste
  • macaroane cu sunca si frunze de gulie+sfecla rosie
  • omleta cu fenicul salbatic
  • ficat cu ceapa pentru mine
  • salata Caprese pentru el
  • mancare rece

Pe lista de cumparaturi am numai oua – 6 buc.

Painea o voi face in masina de facut paine pentru ca nici nu se pune problema sa pornesc cuptorul pe asa temperaturi.

De baut avem siropul de soc si voi face si niste ape aromatizate.

Ca si gustari (si mic dejun) avem caise de sub si de pe pom.

In gradina s-au facut rosiile, mai trebuie sa se coaca. Incep sa se formeze castravetii si dovleceii, ii astept cu nerabdare pe cei cu coaja deschisa la culoare 🙂

 

 

Bors moldovenesc cu husti din Moldova!

L-am facut si a iesit o minune! De fapt nu l-am facut eu ci vecina mea moldoveanca de peste Prut. S-a intors din patrie cu un flacon de husti. Pana a fost ea dusa eu am mers la moara si am cumparat tarate. Ieri seara am pus apa la fiert. Intr-o oala a pus cateva cani de tarate si a tot adaugat apa clocotita peste ele amestecand ca sa nu se formeze cocoloase. Cand in oala a fost jumatate tarate jumatate apa a adaugat 2 frunze de leustean, cateva frunze de coacaze neagra – ar fi trebuit de visin dar cum visinul meu este pispirel n-a vrut sa-l jumuleasca. Am adaugat o floare mare de marar uscat din Romania, de la matusa mea si am lasat sa se racoreasca toata compozitia asta internationala.

20160607_225731Cand s-a racit cat sa pot sa-mi bag degetul in ea si sa-l tin acolo am adaugat hustile, am invartit si am acoperit oala cu capac, am lasat totul in pace pana a doua zi (azi).

Am gustat si dimineata a fost usor acrisor. Acuma, dupa amiaza este acru in mod placut, mi-am si pus un pahar sa-l beau asa, crud, ca sa ma pot bucura din plin de proprietatile sale.

20160608_161339

Ieri seara am mancat bors de gaina facut cu bors adus de ea din Moldova si a fost delicios!

20160607_214601

Pe maine am in program sa fac si eu supa-bors cu bors din productie proprie. Vecina mi-a povestit ca, pe vremea copilariei ei, adaugau un pic de zahar intr-un pahar de bors si un varf de cutit de bicarbonat, invarteau si paharul „fierbea” si facea spuma si asa il beau… e de incercat! ❤

Ma duc sa-mi savurez paharul cu bors si va las fotografia frumoasei mele vecine mina-de-aur in timp ce scoate samburii din cirese, pentru dulceata. (reteta in curand, pe blog!)

20160608_161345

 

Meniu pe baza de kefir. Si cartofi

13240041_10206191737576436_7691443602000992283_nAm primit zilele trecute o ciuperca de kefir. Pusa intr-un bocan, acoperita cu niste lapte de vaca. Azi dimineata era deja format kefirul asa ca am decis doua lucruri:

  1. sa nu risipesc kefirul rezultat mai ales pentru ca am citit pe net ca nu da probleme celor intoleranti la lactoza
  2. sa fac kefir cu lapte de ovaz

Ziiiiis si facut!

Am pus 10 linguri rase cu fulgi de ovaz intr-un litru de apa si le-am lasat sa stea cateva ore apoi am filtrat compozitia si a rezultat laptele de-o parte si „pulpa” de alta.

Ciuperca de kefir am scos-o din bocan, am spalat-o si am mutat-o in bocanul cu lapte de ovaz.

Pulpa de ovaz rezultata am amestecat-o cu niste resturi de pure de cartofi, 1 ou, 1 catel(oi!) de usturoi tocat, ierburi aromatice tocate (salvie, tarhon si menta), cateva linguri de faina si le-am copt sub forma de hamburgheri in tigaia unsa cu foarte putin ulei.

13239236_10206191729216227_5804590120324107077_n

Separat am fiert scurt in oala sub presiune niste cartofi noi pe care apoi i-am bronzat in ulei de masline cu rozmarin.

13254450_10206191729456233_6009141858698331815_n

In kefirul rezultat mai sus am adaugat 2 linguri de ulei, un pic de sare si niste ierburi aromatice proaspete tocate, printre ele si o floare de galbenele. Astfel am obtinut un dressing pentru salata si un sos rece pentru cartofi si hamburgheri 🙂

13237713_10206191730256253_7280299446374347242_n

Totul a fost foarte gustos, sanatos si economic.

Si, pentru ca m-am pricopsit cu foarte multi cartofi, meniul zilelor urmatoare ii va contine la greu!

Astept cu nerabdare sa se faca si kefirul de ovaz pe care planuiesc sa-l amestec cu capsuni si sa-l beau cu paiul ❤

13221650_10206191733176326_3824856425940976732_n

Sirop de trandafiri

Am pus intr-un borcan petale (multe) de trandafiri rosii, foarte parfumati, un litru (si-un pic) de apa peste ele si niste felii de lamai.

Dupa trei zile apa imprumutase culoarea petalelor.

Am filtrat lichidul si am stors bine, in palme petalele si lamaia.

Am pus pe foc cu 1/2 lingurita de sare de lamaie si 800 g de zahar pana cand acestea s-au topit. Am turnat siropul fierbinte (nu are voie sa fiarba, numa sa fie fierbinte) in borcane ca n-am sticle transparente si am vrut sa ma bucur de culoarea lui.

Este extraordinar de delicios! Spre deosebire de cel de salcam care m-a dezamagit (un pic), siropul de trandafiri se anunta a fi hit-ul verii.

13254033_10206156211528307_3726717411413901386_n

Gelatina ametitoare

Reteta este de fapt o idee despre care prietena mea mi-a tot povestit la telefon pana cand ne-am intalnit si am gatit-o impreuna.

Despre ce este vorba?

Ingredientele sunt putine:

  • suc de fructe (350 ml)
  • vodca (150 ml)
  • gelatina

Noi insa nu am folosit suc de fructe pentru ca am avut un plic de gelatina cu gust de Galium odoratum asa ca am preparat gelatina cu 150 ml vodca, 350 de apa si 100 g zahar.

Am preparat gelatina conform instructiunilor de pe plic si am lasat-o pentru cateva ore in frigider.

Este o idee foarte faina pentru petreceri la care nu sunt prezenti copii de exemplu 🙂

Gelatina se poate rasturna pe farfurioare sau manca direct din pahar/cana, cu lingurita.

Pentru idei de prezentare cautati pe google „Wodka Götterspeise”.

Pofta buna si distractie placuta!

Salata calda de naut

Ingredientele principale sunt 3: 100 g de sunca putin afumicata taiata marunt, 1 ceapa mare tocata foarte marunt si 300 g de naut fiert. Rezulta doua portii mari care alaturi de o salata alcatuiesc o masa care noua ne place foarte mult.

Ingredientele secundare se stabilesc in functie de ce da gradina in sezonul respectiv si ce inspiratie de moment avem.

Azi am procedat asa: am topit sunculita intr-o tigaie si i-am adaugat ceapa, am calit-o si pe ea la foc mic. Apoi am adaugat nautul fiert, niste rosii uscate, 1 tulpinita de tarhon si 2 frunze mari de salvie din gradina si, chiar la urma, cu cateva secunde inainte sa opresc focul, 1 varf de cutit de boia de ardei. Daca nautul e fiert din timp sau daca folosesti naut din conserva, salata se face in cateva minute.

 

 

Orez cu ierburi salbatice

Am cules ieri o amestecatura foarte faina de diverse ierburi salbatice: flori de papadie, frunze de gusa porumbelului si am recoltat si primele urzici din curtea proprie! Le-am rupt cu grija ca sa le ramana radacina sanatoasa si intreaga si sa se dezvolte frumos si mai departe.

Asa ca am schimbat meniul zilei de ieri. Am calit in cateva linguri de ulei 100 g de sunca semi-afumata si am adaugat apoi 1 cana de orez, l-am calit si pe el. Ierburile culese le-am spalat si tocat in fragmente mari si le-am adaugat peste orez, am invartit si, dupa cateva secunde, am adaugat 2 cani de apa, un pic de sare, am pus capacul si l-am lasat in pace.

Dupa o vreme l-am privit cu drag si am vazut ca e fiert asa c-am decretat ca e gata. Chiar a fost!

Delicios si foarte ieftin!

One Pot Spaghete cu… de toate :)

Cine e inventat metoda de gatire „one-pot” pentru paste a fost un geniu! Le-am gatit prima oara urmarind reteta exacta apoi am inceput sa… fabulez si sa adaptez modul acesta de gatire nevoilor proprii.

 

Asa ca saptamana asta in careva zi, am tocat un rest de sunca presata ce-si facea de cap prin frigider. L-am calit in cateva linguri de ulei. Am aplicat acelasi tratament „tocat-calit” si unei cepe si apoi au urmat doua tije de telina. Am adaugat o lingura de concentrat de rosii, doua cani si jumatate de apa, 180 g spaghete si un buchetel generos de  lastari de hamei. As fi pus capacul de nu l-as fi spart cu cateva saptamani in urma…

Spaghetele le-am rupt in doua ca sa-mi incapa in tigaie. Am avut grija sa fie acoperite cu apa si, din cand in cand, am amestecat.

Au rezultat 2 portii foarte mari de spaghete cu un sos foarte simpatic si delicios. Si, la urma, o singura tigaie si doua blide de spalat. Yey!

20160330_200521

Ciorba de miel – reteta prietenei mele Kinga

Am avut oaspeti de Pastele catolic. Prietena mea cu familia mea. Am petrecut niste zile foarte frumoase impreuna. Am fost la rau, la mare pe doua plaje, la Zoo, copiii s-au jucat fotbal cu nepotul nostru si cu cainii, ne-am jucat de-a v-ati ascunselea, am gatit si am mancat impreuna.

De fapt a gatit prietena mea, experta in bucatarie, eu doar am asistat-o dar, cum asta este blogul meu (sic!) imi rezerv dreptul de a folosi pluralul in descrierea proceselor de bucatareala 🙂

Am facut friptura de miel. Mielul taiat in bucati mari l-am sarat si i-am adaugat ace de rozmarin. L-am bagat la cuptor, la circa 200 de grade ( – „Neventilat ca se usuca!“) si a rezultat o friptura absolut delicioasa langa care am mancat piure de cartofi.

Bucatile ce au cazut de la transarea celor pentru friptura (cap, pielite, bucati de coaste) le-am pus la fiert in apa cu sare. O data fierte am scos bucatile din zeama, am cules carnea de pe oase si am lasat-o de-oparte. In zeama in care au fiert bucatile de miel am adaugat orez si, cand acesta a fost fiert, am adaugat o ceapa, doua tulpini de telina si doi morcovi, toate taiate in cuburi mici si cateva crengute de tarhon proaspat din gradina mea. Cand am constatat ca sunt toate fierte am pus si carnea in oala si am condimentat cu 4 linguri de otet.

Rezultatul a fost o ciorba delicioasa, cu gust delicat de miel.

20160329_201013