Sertarul cu pungi

Am un sertar unde dispar toate pungile ce intra in casa, in vederea unei viitoare refolosiri. Procesul este simplu: insfac pungile, deschid sertarul, indes pungile, inchid sertarul. Prea frumos si simplu ca sa fie adevarat. Azi abia am reusit sa deschid sertarul pentru ca efectiv gemea de plin si supra plin. Asa c-am scos tot continutul pe masa

oua 009

si am inceput sa sortez si sa ma lamuresc eu pe mine ca si pungile stocate de luni de zile si fara sa li se gaseasca vreun scop, tot CLUTTER sunt! Si am purces la: aruncat cele ce erau gaurite (da, sin astea am avut!) la cutia cu plastice de aruncat. Am pastrat
– cateva pungi de hartie, le-am prins laolalta cu o clema de rufe
– cateva pungi normale, prinse si ele cu o clema
– cateva pungi subtiri – le-am indesat in burta unui tub de la hartia de bucatarie (a altcuiva, nu a mea ca eu nu folosesc)
– cateva pungi frumoase

oua 011

– cateva pungi mici pe care le-am si dus la cuier si urmeaza sa le fac un suport dragut din care sa extrag cate una cand merg cu cainii afara

Pe langa asta, mi-am luat angajamentul solemn (:)) – tricky words) sa incep sa tratez sertarul cu pungi cu ceva mai mult respect ca sa nu mai ajunga in starea in care a fost. Si asta nu inseamna sa ordonez pungile mai des ci sa iau decizii mai exacte in momentul in care le am in mana, sa cuget o secunda daca MERITA sa le tin sau e mai bine sa le reciclez imediat.