Cum s-a nascut Fondul de urgenta II si niste concluzii la mai bine de un an de bugetare serioasa

Cum am mai scris, facturile cu frecventa periodica au fost mereu un motiv de ingrijorare pentru mine din cauza sumelor relativ mari in care constau. Acestea sunt, in cazul meu:

1. Gaz
2. Curent
3. Asigurarea masinii

Am combatut situatia din doua directii:

1. Reducerea consumului = reducerea sumei facturate

si

2. Crearea unui sistem care sa ofere siguranta. Ideea mi-a fost data pe blogul asta. Am luat, la fiecare din cele trei categorii in parte, factura cu valoarea cea mai mare pe anul precedent si am impartit-o in 2 sau 3, in functie de perioada pe care o acopera. Suma rezultata am pus-o lunar in plicul dedicat categoriei respective. Cu timpul am insumat valorile lunare si am avut un singur plic pentru toate cele trei cheltuieli. Apoi am mers chiar mai departe si am deschis un cont adiacent contului bancar in care am plasat lunar suma respectiva cu titlul de „bani pentru gaz-curent-asigurare”. Cum insa ne-am redus cheltuielile la minim in ultimele luni, am reusit sa platim din contul propriu-zis facturile respective asa ca banii din contul „gaz-curent-asigurare” au dat nastere Fondului de urgente nr. II care este mult mai la indemana decat Fondul de Urgente nr. I. Deocamdata cele doua fonduri raman separate.

Continui insa sa plasez lunar suma de mai sus in contul „gaz-curent-asigurare”. Nu stiu insa pentru cata vreme o sa mai reusim sa ne mentinem cheltuielile la minimum indispensabil asa ca nu pot sa prevad ce se va intampla cu contul respectiv, daca va (re)deveni cont pentru cheltuieli sau va continua sa acumuleze economii.

Intre timp cele trei cheltuieli de mai sus s-au redus considerabil deci suma stabilita anterior nu mai corespunde realitatii. Consider diferenta intre factura reala si suma pusa in contul adiacent pentru factura respectiva, bani economisiti pe nesimtite.

Cu exact un si-o luna inante scriam AICI referitor la cheltuielile variabile: „La cele variabile nu am stabilit inca un buget, am stabilit insa ca 1 iesire/rubrica ajunge: o excursie, o masa la restaurant, o vizita la cinema.”

Situatia la un an distanta este ca am redus categoria cheltuielilor variabile si mai mult.

# Am anulat complet iesirile la cinema si am redus iesirile la restaurant la 1 la 4 luni.

# Excursiile au fost si ele reduse drastic (1 la 6 luni).

# Nu am alocat nimic pentru haine (am o sursa faina de haine de mana a doua de calitate foarte buna) si nici pentru pantofi (mai am multe perechi in conditii foarte bune).

# Nu am alocat nimic pentru ingrijire, eu ma descurc sa platesc coafeza in ore de meditatie pentru copil si pe colegul de camera il tund eu cu masina

# Am alocat sume minime categoriei „mancare+igiena (casei si personala)”. Cheltuielile alimentare reusesc sa le controlez bine planificand meniul. Pentru igiena folosesc putine produse, cu costuri reduse: otet, bicarbonat, detergent pentru vase, soda, sapunuri naturale, uleiuri esentiale sau chiar gratuite: lesia.

Ce „revelatii” am avut in ultima vreme?

Am inteles recent de ce americanii tind sa calculeze totul pe an si nu sa exprime valori lunare. De exemplu, o cheltuiala lunara ce pentru noi este de „doar” EUR 10,00, pentru ei inseamna EUR 120,00 pe an. Diferenta este una psihologica. Altfel reactionam cand auzit 10 si altfel ne bate inima cand auzim 120. La cheltuielile asa-zis mici, incerc sa exprim valoarea pe an si s-o traduc apoi in ce ar putea insemna. De exemplu anularea unui abonament lunar la tv pentru care platim pe luna EUR 25,00, pe an poate insemna un frumos weekend la munte sau orice altceva se doreste si se incadreaza in suma deloc de neglijat de EUR 300,00/an.

De fapt asta a si fost lectia principala invatata in acest an de bugetat asiduu si de trait cu minimum indispensabil: pic cu pic se face marea. Un pic de aici, un pic de acolo, un pic azi si un pic maine si, la sfarsitul anului exista toate sansele ca adunarile si scaderile sa dea cu plus. Pe langa asta, doar invatand sa tratez cu respect sumele mici, am siguranta ca voi stii sa le gestionez pe cele mari (cand voi castiga la Lotto, de exemplu sau cand voi descoperi ca am avut un unchi milionar in America ce nu a avut urmasi si a decedat, Dumnezeu sa-l ierte 🙂 ).

Lasand gluma la o parte, in ciuda faptului ca ne-am redus mult cheltuielile, anul trecut a fost unul plin de linistea data de siguranta ca stim exact din ce vom plati factura ce va sa vina, plin de invatat si invataturi, am facut si unele greseli ce ne-au ajutat sa invatam mai cu spor si acuma stau si ma intreb CUM AM PUTUT TRAI INAINTE de bugetare? Si cum de nu mi-a venit ideea mai devreme? Se vede ca am avut absoluta nevoie de criza personala din noiembrie 2013 – februarie 2014 care m-a impins sa caut moduri de a optimiza veniturile reduse de care dispunem.

Surprize financiare

Am impartit bugetul pe decembrie pe categorii:

1. Transport. Aici intra:

a) rata masinii

b) asigurarea (X:12)

c) benzina

d) vignete

e) cheltuieli cu revizia

f) abonament autobus

2. Mancare si igiena. Aici intra:

a) alimentele gatite in casa

b) mancarea de la cantina de la serviciu

c) restaurant

d) mancare caini + pisici

e) produse de igiena

3. Comunicatie si divertisment. Aici intra:

a) telefon

b) internet

c) TV

4. Casa. Aici intra:

a) gazul

b) curentul

c) diverse mici reparatii

d) gunoiul

Am calculat valoarea fiecarei categorii si am avut o mare surpriza! Cheltuiala cea mai mare la nivel de luna este

Tadadatadatatadaaaa

CEA DE TRANSPORT! 

Asta inseamna si ca este categoria cu cel mai mare potential de economisire.

Cum pot reduce cheltuielile de la categoria „Transport”?

a) rata masinii – suma fixa. Singurul lucru ce-l putem face este sa incepem cu anul asta sa platim agresiv ratele astfel incat sa se reduca timpul de plata

b) asigurarea (X:12) – am fost la o alta societate de asigurare si am cerut sa ne faca o oferta estimativa. In martie, cand expira asigurarea curenta, in caz ca nu ni se face o oferta mai avantajoasa, schimbam societatea.

c) benzina – reducerea drastica a drumurilor facute cu masina, combinarea drumurilor

d) vignete – reducerea calatoriilor

e) cheltuieli cu revizia – prin reducerea uzurii masinii se vor reduce si acestea

f) abonament autobus – este ok, un instrument ajutator pentru toate cele de mai sus, 80% este rambursat de serviciu

Pe locul doi, cu potential de economisire redus datorita masurilor ce le-am luat deja, banii de

10277682_10203235119422830_1573859621289300150_n

MANCARE SI IGIENA!

Este categoria la care am „umblat” cel mai activ si agresiv in ultima vreme. Totusi, nu strica sa ii mai arunc o privire.

Cum (mai) pot reduce cheltuielile de la categoria „Mancare si igiena”?

a) alimentele gatite in casa – compun meniul saptamanal pe baza a ceea ce am in camara si-n congelator. Alcatuiesc lista de cumparaturi dupa ce compun meniul. Studiez inca modalitatea de a face cumparaturile alimentare o singura data pe luna. Nu consumam lapte sau produse lactate, toate celelalte produse se pot depozita cu succes in camara, frigider si congelator.  Asta m-ar ajuta sa reduc costurile de transport si timpul petrecut in magazine. La ora actuala am 2-3 cumparaturi/luna.

b) mancarea de la cantina locului de munca – este ok, pret modic

c) restaurant – taieri radicale. De la 1 data/saptamana in urma cu 3 ani la 1 data/luna sau 1 data/2 luni la ora actuala, prevad o reducere de 3 iesiri/an ca masura de economisire

d) mancare caini + pisici – e ok, nu-s mancacioase nici mofturoase. Totusi, am de gand sa intreb mai insistent prin jur daca stie cineva de vreo ferma de porci de unde sa pot cumpara oase si organe la preturi modice si sa le prepar eu

10897857_10203191478571836_1697257603493987476_n

e) produse de igiena – e ok, costuri minime datorita faptului ca fac in casa majoritatea produselor de curatenie personala si a casei

Cu asta am ajuns la categoria cu „buba”:

COMUNICATIE SI DIVERTISMENT

a) telefon – e ok, cheltuieli minime, reduse prin folosirea lui WhatsApp pentru SMS

b) internet – contractul actual isi are zilele numarate. Am deja in vedere niste alternative foarte atractive de luat in considerare la noua casa

c) TV – anulam un contract la niste canale de sport, anulare ce o sa ne aduca EUR 25 mai mult/2 luni in jeburile personale.

Bun. Si cu asta am ajuns la ultima categorie, cea care curand va suferi modificari drastice:

CASA

pana acuma avem:

a) gazul – am inceput de curand sa gatesc mai inteligent, sa fierb cate un kil de fasole/naut o data in oala sub presiune si sa o pun la congelator in pungi.

b) curentul – am inceput sa coc mai inteligent, cand pornesc cuptorul o cantitate mai mare de paine pe care apoi o congelez (pungile de la congelat painea le refolosesc) si fac si o prajitura, coc cartofi etc. Aici mai am mult de studiat, cu un pic de organizare sunt convinsa ca se mai poate scoate ceva din treaba asta.

c) diverse mici reparatii – le facem noi cu ale noastre maini, cautam tutoriale pe youtube cand nu stim ceva.

d) gunoiul – suma fixa, rien ne va plus

Din momentul in care o sa reusim sa finalizam actele pentru noua casa o sa apara si alte cheltuieli, de exemplu rata casei si impozitele si cine stie ce alte surprize. Dar las grijile astea pentru cand le-a veni randul. Deocamdata stiu ce am de facut! 🙂

MENTIUNE!

NICI UNA DIN MASURILE DE MAI SUS NU CONSTITUIE UN RABAT LA CALITATEA VIETII NOASTRE!!! Deci nu inseamna ca bem apa in care am spalat cartofii ca sa economisim sau ca mergem la WC cu lanterna! Inseamna ca gasim alternative acolo unde se poate. De exemplu mersul cu autobusul la serviciu aduce un plus de timp liber in care se poate citi o carte sau juca pe Tablet. Par exemple!

Despre economisire

Am citit pe blogul Iuliei doua articole foarte interesante si utile.

Primul ne indeamna sa asteptam 30 de zile inainte de cumparaturile mari si, prin „cumaraturi mari” se intelege orice cheltuiala ce ar ajunge sau depasi 5% din venitul lunar. Care 5% nu este atat de mare cat am crede.

Articolul listeaza criteriile dupa care ar trebui aprobata sau uitata cheltuiala, si anume:

„- avem nevoie cu adevărat de obiectul respectiv
– nu putem găsi o soluție mai ieftina care sa funcționeze la fel de bine (să refolosim ceva ce avem deja, de exemplu)
– ne dorim cu adevărat un anumit produs/obiect
– ni-l permitem într-adevăr si merita sacrificiul”

Eu cred ca daca incerc sa tin in minte aceste criterii o sa-mi fie mai usor sa ma obisnuiesc cu regula celor 30 de zile. Cumva e ca si cand, in scoala fiind, am invatat cazurile gramaticale. Punand intrebarea justa reuseam sa gasim cazul corect. Asa si cheltuieli de peste 5%, vor trebui sa raspunda intrebarilor de mai sus.

Al doilea articol ne indeamna sa asteptam 30 de secunde inainte de cumparaturile mici . Si aici articolul vine cu o lista detaliata de instrumente menite sa ne ajute sa rezistam tentatiilor ofertelor si a cheltuielilor mici dar inutile.

Idei de economisit detergent si o reteta

Am gasit recent un articol interesant despre cum se poate economisi spaland si chiar o reteta de detergent.

Ideile sunt urmatoarele:
– sa nu se puna detergentul in compartimentul de sus al masinii ci in recipientul dozator, nu stiu cum ii spune exact pe romaneste asa ca atasez aici poza
. In felul asta detergentul nu se pierde prin tuburi ci ajunge integral pe haine, ceea ce ne da posibilitatea de a folosi o cantitate mai redusa.
– sa punem in recipientul de mai sus si 1 lingura de sare si una de bicarbonat, amandoua functionand ca si anti-calcar si balsam de rufe

Reteta de detergent este urmatoarea: se pun la fiert 5 litri de apa demineralizata. Cand fierbe apa se adauga 200 g de sapun de rufe razuit si se amesteca bine pana se dizolva fulgii de sapun. Se lasa la racit apoi se adauga 100 g de bicarbonat si se amesteca si asta pana la dizolvare, se adauga 25 de picaturi de ulei esential preferat dupa care se pune totul in flacoane si se poate folosi.

Am facut-o, a doua zi detergentul s-a ingrosat bine, iese cu greutate din flacon. Dar iese. O sa-l folosesc asa si data viitoare, daca o sa refac reteta, o sa reduc cantitatea de sapun/litru de apa.

Supa vegetala

Am citit mai dcemult pe net niste idei pentru a economisi in bucatarie si m-a socat aproape o idee de pe un site nemtesc unde diverse persoane scriau ca au in congelator o oala in care pun resturile vegetale din bucatarie (cojile de morcovi, de ceapa etc) ca apoi, cand oala este plina, sa ii adauge apa si sa fiarba continutul pentru mai mult timp obtinand astfel o supa vegetala foarte concentrata.
Pe vremea cand am lucrat in hostel aruncam cate un ochi la bucatarie si am vazut ca bucatarul punea si cate o coaja de ou (da, ou de gaina!) cand fierbea supa clara vegetala sau nu.
Eu nu fac chestiile astea insa un slogan drag mie zice: „Take what you need and leave the rest!”
Asa ca am decis sa salvez si eu ce pot in bucatarie. Supa de azi contine:
– 1 morcov
– 1 radacina de cicoare
– cotoarele de la 2 ardei
– coditele ce le-am pastrat cand am pus patrunjelul la congelator, am povestit aici: https://simplitaly.wordpress.com/2013/10/11/frunze-de-patrunjel-la-congelator/
– 1 bucatica de radacina de telina
– 1 bucata de gulie lemnoasa (o avea cineva in gradina imensa, lemnoasa, nu se poate manca insa se poate fierbe asa c-am luat-o acasa)
– 1 bucatica de tulpina de brocoli si un buchetel razlet
– 2 frunze de leustean
– 2 coji de ceapa (inchid la culoare supa)
– o bucatica de radacina de ghimbir
– un pic de ardei iute
– o cuisoara, boabe de piper, de ienupar, sare de mare

Dupa ce filtrez supa ii adaug un stop de ulei de masline.

O beau in zilele de 0 si ii fierb taitei sau galuste in zilele de 1.

SL270013