Getting Hot?

sunflower-2250353_1920

Cred ca nu are rost sa va spun ca iubesc vara, din mai multe motive, printre care, enumar asa, la intamplare:

  • zilele lungi
  • culorile stralucitoare
  • pepenii verzi si cei galbeni, fara discriminare (ok, cei verzi stau ceva mai sus pe scara ierarhica…)
  • marea si plaja
  • facturile reduse la gaz si curent

etc

Pe langa toate cele de mai sus, arsita zilelor de vara o folosesc pentru a face o curatenie si dezinfectare profunda a saltelelor, pernelor, prosoapelor si a covorului din sufragerie. Nu fac altceva decat ca le scot si le intind pe balcon, sa le arda soarele. Si el ce face?

  • scoate petele organice (sange, transpiratie, mancare, inclusiv pe cele de ulei din seminte de dovleac)
  • dezinfecteaza omorand bacteriile
  • deodoreaza – lucrurile curatate la soare miros apoi de … soare ❤

Procedeul este simplu si nu necesita mult timp ci numai niste bicepsi in cazul lucrurilor voluminoase:

pasul 1: ASPIRAT / SCUTURAT / BATUT

pasul 2: SCOS LA SOARE DIMINEATA SI LASAT PANA SEARA (lucrurile colorate le las doar 1-2 ore ca sa nu se decoloreze)

pasul 3: REINTRODUS IN CASA

pasul 4: SURAS CU GURA PANA LA URECHI PENTRU CA NE STIM CASA CURATATA IN PROFUNZIME CU NIMIC ALTCEVA DECAT… LUMINA SOARELUI!

Un alt mod in care folosesc caldura soarelui in perioada asta: dimineata pun la soare o vanuta cu apa. Cand ma intorc de la serviciu am apa calda pentru spalat podele sau picioarele sau orice alta activitate care necesita apa calduta. 🙂

Va doresc o vara arzatoare ❤

 

Anunțuri

Cum fac si cum folosesc lesia

Nu sunt de profesie chimist si nu recomand nimanui sa faca lesie cum o fac eu si nici sa o foloseasca.

Cu cateva luni in urma am inceput sa fac si sa folosesc lesie de cenusa. Prima data cand am facut-o am amestecat 1 parte de cenusa (trecuta prin sita pentru a indeparte bucatile mari) cu 5 de apa si am fiert pentru o vreme amestecul asta, apoi am filtrat si am inceput sa folosesc lesia pentru curatenia casei (indoita cu apa, 1 parte lesie + 4 parti de apa in pulverizator), la curatenia rufelor (adaugand cateva linguri de lesie in locul detergentului de rufe) si la spalat vase (cateva linguri adaugate intr-un vas cu apa fierbinte). Ca produs secundar a rezultat o pasta de cenusa pe care o folosesc atunci cand am nevoie de puterea abraziva: chiuveta, vana, wc.

Tot citind prin www am gasit o alta modalitate de a face lesia, mult mai simpla. Am undeva in casa, pitita bine, o galeata de plastic cu capac. In galeata asta pun cenusa (cand o capat ca eu nu am soba) si o amestec cu apa, foloseind aproximativ aceleasi proportii: 1 parte cenusa + 5 parti apa. Nu fierb si nu mai fac nimic, las doar sa stea vreme de cateva saptamani. E gata cam dupa o saptamana si se controleaza punand o picatura pe varful limbii. Daca pitiga e gata. Eu insa o las pana cand mi se gata lesia ce tocmai o folosesc sau pana primesc alta cenusa.

O trag in sticle, ii pun etichete mari si grase si depozitez lesia in beci.

Din lesie nu fac sapun, o folosesc doar la curatat. Pana acuma nu am observat sa reactioneze in mod urat cu vreum material, nu am incercat insa cu argint de exemplu pentru ca nu am asa ceva, poate il corodeaza, cine stie…?

Avantaje:
– este un detergent/degrasant biodegradabil deci nu polueaza si nu ne intoxica
– costa nimic, zero, nada, niente
– ca miros este neutru, nu miroase a nimic. Daca as fi mai pretentioasa as adauga cateva picaturi de ulei esential preferat in pulverizatorul cu solutia de lesie dar nu e cazul, eu iubesc mirosul de nimic
– se face in cateva minute

De unde luam cenusa? De la oricine are soba si face foc cu lemne netratate si nelacuite.

Cum am mai scris, nu sunt chimista, indraznesc insa sa ma bag la facut lesie avand in vedere ca nici bunicile si strabunicile noastre nu au avut diploma in chimie si s-au descurcat de minune sa faca lesie si sapun din ea.

Un singur dezavantaj ar avea care oricum, pe langa toate avantajele ce le are este minuscul: daca spalam in mod repetat albiturile cu lesie, se intampla, ca si in cazul spalatului cu nuci indiene, ca acestea sa devina putin cam… gri. De aceea eu adaug o lingura de percarbonat de sodiu la spalat.

Cum am mai zis, nu recomand nimanui sa faca ceea ce fac eu insa daca totusi cineva face, il/o rog sa-mi povesteasca si mie. Multam!

Intram de maine in Zona 2 – „Mai ce interesanta sunt!”

Dragele mele prietene

De maine suntem in Zona 2 – Bucataria. Cine este la inceput cu programul asta o sa continue sa sorteze lucrurile din bucatarie. Sa tinem minte sa dam drumul lucrurilor pe care nu le iubim, sa binecuvantam pe cineva cu lucrurile care noua nu ne folosesc. Cine a terminat deja sortatul poate face saptamana asta curatenia detaliata. Pentru noi toate vin misiunile zilnice.

Obiceiul lunii este sa lustruim chiuveta si s-o mentinem goala si curata. Dupa fiecare gatit spalam vasele si le punem la locul lor. Vasele ce se strang peste zi (cate un pahar, un cutit sau alte maruntisuri nu le punem in chiuveta ci le „ascundem” pe o tava sub chiuveta sau – eu am optat pentru – in cuptor. Am avut o tavita pe care acuma am inlocuit-o cu un lighenas (se mai foloseste cuvantul asta??!). Cand gatesc scot si lighenasul din cuptor si-l umplu cu apa. Spal pe masura ce gatesc.

Personal mai am un drum lungut de facut pana sa ajung sa fu 100% lipsita de stres in ceea ce priveste munca in casa si bucatarie. Insa deja a inceput sa-mi placa drumul.

Poate incercam saptamana asta sa schimbam ceva din vocea aia interioara care cateodata ne striga-n creieri „Mai da proasta mai esti!!”. Cand o auzim sa ne oprit automat si sa reformulam schimband cuvantul „proasta” cu „interesanta”. Sau cu „lina de calitati!”. Sau fiecare cu ce vrea, important este sa rescriem programul dupa care vorbim noi cu noi. 🙂