Proiectul fricii

Fa-ti din frica un proiect! acesta este mesajul unui discurs motivational ce l-am ascultat de curand si care mi-a ramas intiparit pe creier.

Integreaza-ti frica intr-un proiect!

De cand cu noul servici sunt pusa in situatia de a fi nevoita sa ma confrunt cu una din cele mai mari frici ale mele:

frica de a conduce!

Mi-am facut carnetul de conducere tarziu in viata, la 34 de ani, cu sprijin din foarte multe directii. De atunci am condus putin si foarte putin. Si numai pe distante scurte si numai pe trasee usoare…

Well, situatia s-a schimbat. Si noul serviciu nu m-a agitat atat de mult cat a facut-o gandul ca va trebui sa conduc in fiecare zi, mult, pe trasee necunoscute mie si destul de aiurea si sa mai si parchez intr-un orasel in care parcatul este orice altceva dar nu usor, mai ales c-o masina mare!

Am stiut ca am avut din nou nevoie de ajutor si m-am conformat unei reguli auto-impuse:

Learn from the best!

Si mi-am facut o schema cu ce fel de aprijin am nevoie si cine este „the best” care mi-l poate da.

Pe locul intai am pus o psiholoaga la care am fost de doua ori pentru consiliere. Ea mi-a spus ca:

  • dimensiunea masinii nu conteaza pentru ca tot mergand si intorcandu-ma pana la urma ma obisnuiesc cu ea
  • la capatul oraselului exista o parcare mare unde as putea lasa masina si sa iau de acolo autobuzul in sezonul de varf cand nu se gasesc parcari
  • si ca o sa fie totul bine❤

Pe locul al doilea am pus un instructor de scoala de soferi locala pe care l-am rugat sa imi dea cateva lectii de parcat. Si lectia cu el a fost ca un castig la Lotto! Mi-a explicat exact cum se parcheaza in mod MINIMALIST! si, dupa ce am facut cateva parcari, m-a sfatuit ca seara, cand ma relaxez, sa ma gandesc si sa revad in minte tot ce am vorbit pana cand actiunea de a parca mi se va intipari pe creier.

Cel mai tare argument insa a venit din partea cainilor mei. De ce? Pentru ca ei adora masina si mersul cu masina. Si daca lor le e atat de draga masina musai sa-mi fie si mie. Si ca sa ne putem bucura unii de altii si de masina si de excursii frumoase in zona asta atat de deosebit de interesanta in care locuim, musai sa imi placa si sa conduc!

20160418_192758

Si acuma, la 2 saptamani de condus si parcat aproape zilnic, concluzia proiectului este:

TOTI AU AVUT DREPTATE!

Nu numai ca nu ma mai streseaza sa conduc dar chiar imi place! Dupa doua saptamani am ajuns sa schimb vitezele cu succes si chiar sa imi placa sa conduc!

Incepand de la mijlocul lui iunie ma voi folosi de autobus pentru a merge la serviciu. Proiectul „condus si parcat” nu-l voi lasa insa sa moara si voi conduce eu ori de cate ori voi putea.

Sunt foarte multumita sa stiu ca, pentru orice frica, exista si un proiect!🙂

 

 

12 thoughts on “Proiectul fricii

  1. Parca mi-ai citit gândurile. Si mie imi este frica de condus si de examenul practic.La 35 de ani m-am hotărât sa învăț si imi spun ca daca altii pot, pot si eu. Voi încerca pana reusesc. Multumesc ca ne-ai împărtăsit di experienta ta. De la o vreme , multe dintre gândurile tale se intersecteaza cu ale mele . Frumoase postari.

    Apreciază

    1. Ionela ai perfecta dreptate, daca altii pot sigur putem si noi. Si sa nu ne lasam amagite cu chestii cum ca daca faci carnetul mai tarziu in viata conduci mai prost. Nu cred ca are a face una cu alta prea mult. Tocmai ca facand permisul la o varsta mai coapta devii un sofer mai constient!
      Pe de alta parte sa stii ca este chiar frumos. Cand te obisnuiesti cu masina, cu drumul, conduci si-ti face chiar placere si ar fi pacat sa nu profitam de faptul ca putem sa facem asta. Stii, generatiile de femei de dinaintea noastra au luptat ca sa avem noi azi dreptul de a purta pantaloni, avea cont in banca, conduce masina si alte asemenea. Ar fi o risipa sa nu o facem, ce zici?

      Apreciază

  2. Ha-ha-ha-ha!!!! Mai la fix nici ca nu putea sa vina postarea ta! Mi-am luat permisul la 36 ani dupa 4 scoli de conducere si 12 ani de chinuri! :)))))) Si cireasa de pe tort: deja aveam propria mea masina de un an, parcata in fata casei: mica, cocheta, feminina, asteptandu-ma sa-mi iau carnetul si sa conduc. Iar eu chiar aveam nevoie: fac naveta spre munca cam 24 km dus si 24 km intors si am un copil la gradinita/scoala in celalalt capat de oras. Insa am avut parte de un sot extrem de rabdator pana in ziua in care mi-a spus ca-mi vinde masina sau ii da foc. Sau aleg sa-mi iau permisul. Se implinesc 5 luni de-atunci, dupa 2 luni mai stangace am ajuns sa conduc linistita pe DN1, sa ma bag in oras in trafic si sa parchez cam oriunde (masina este mica si incape usor, nu cred sa ma fi descurcat cu una imensa, ca a sotului, de exemplu).
    Am vazut deja si 2 accidente live, mai imi tremura sufletul in mine cu gandul ca ajung azi acasa intreaga? (tinand cont de cati berbeci sunt in trafic). Sper sa am zile si sa-mi ajute Dumnezeu gandul si reflexele. Nu m-as mai intoarce la autobuz: pe langa economia de timp cu masina, fac economie si de bani.

    Oricum succes!

    Apreciază

    1. Incerc sa nu ma compar cu nimeni, mai ales cu sotul nu, ca si stil de condus am unul propiu🙂 ca sa compensez reflexele inca poate ne-cimentate conduc preventiv, adica doar putin peste limita de viteza legala si las loc mult intre mine si masina din fata. In plus de asta nu ma las grabita de nimeni. Eu merg in ritmul meu, ceilalti sa se descurce.

      Apreciază

  3. Buna din nou!!

    Din cate vad in poza, ai dreptate, este o masina mai mare decat „normalele” ca sa zic asa, dar nici nu este de speriat (un duster?) In primul rand, sa ma prezint: sunt o soferita in devenire🙂 si ma gandesc cu teama cum va fi cand voi fi nevoita sa plec singura cu masina. Nu mai este instructorul vigilent langa mine, nu ma coordoneaza el la parcari……ce sa mai, frica totala.
    Un singur lucru mi-am dorit, ca masina pe care s-o conduc sa fie INALTA, nu modele joase si de ce sa nu recunosc mica ca dimensiuni (gen suzuki jimny – mi se pare masina ideala ptr incepator, recunosc ca mi s-a pe pata pe modelul asta :)) dap ) …. si totusi soarta a facut astfel incat dupa luarea permisului sa conduc o masina mica….mica de statura, mica ca inaltime :))

    Asta avem, cu asta defilam! Una peste alta mult spor in toate!!!!!

    Apreciază

    1. da, este un Duster. Si da, este cam mare si asta poate ingreuna parcatul, are insa si avantajele ei, de exemplu mai incolo, cand va fi sezonul de vara in plina desfasurare si locurile de parcare in oraselul unde lucrez foarte aglomerate, voi parca mai departe de serviciu, intr-o parcare mare unde imi voi scoate bicicleta din portbagaj si imi voi continua cu ea drumul. Noa deci daca as avea masina mica nu mi-ar sta bici in ea :))
      Cat despre condusul singura te inteleg perfect. Mai demult nu voiam sa conduc singura in masina. Imi trebuia sa fie cineva pe scaunul soferului, langa mine. Acuma savurez fiecare calatorie de una singura. Mi-am gasit postul radio preferat, imi pun ochelarii de soare si savurez-savurez-savurez🙂
      Succes la condus si sa ma claxonezi cand ma vezi in trafic🙂❤

      Apreciază

  4. Mai exista un fel de fobie in ce priveste condusu, aceea pe care am dezvoltat-o eu dupa ce am inceput sa conduc prin tari straine si anume condusul pe strazile din orasul natal romanesc…totul mi se pare mai agresiv , mai cu lipsa de respect si rabdare fata de femeile la volan, jungla ce mai:).Sigur si asta poate di tratata, nevoia te invata de toate!

    Apreciază

    1. in Satu Mare asteptam la semafor si doua masini nu numai ca au creat o a treia banda de circulatie dar ni s-au bagat efectiv in fata! Fain e ca masinile aveau insemnele unei firme si m-am gandit ca daca asa se poarta cu clientii cum s-au purtat cu noi, in trafic, vai de curul lor afaceri…
      Dupa ce au facut toate acrobatiile alea au intrat la o spalatorie auto :)) cred ca daca respectau participantii la trafic si ajungeau cu 30 de secunde mai tarziu la spalatorie nu le-ar fi iesit masinile curate… :))

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s