Si modul de viata frugal, cumpatat si minimalismul duc in aceeasi directie. Pana la un punct.
Si a trai frugal si a fi minimalist inseamna a lua decizia constienta de a consuma mai putin, de a avea mai putine posesiuni, de a face mai putin in viata. Da, am scris bine, a face mai putin. Stiu ca ni s-a spus mereu ca trebuie sa facem si sa dregem si sa producem si sa avem. Sa punem de-o parte cat de mult putem pentru zile negre, pentru batranete, pentru copii si nepoti. Si toate astea pana la o anumita varsta cand suntem in deplinatatea puterilor fizice pentru ca apoi sa putem sa ajutam generatiile de dupa noi sa porneasca pe aceeasi cale – sa faca, sa dreaga, sa aiba, sa consume cat mai mult.
Well, candva ne-om destepta din nebunia asta… Cel tarziu cand resursele Terrei se vor termina si vom fi nevoiti sa traim cu putin ca sa supravietuim.
In conditiile actuale a trai frugal si/sau minimalist este un gest de profunda iubire fata de planeta, fata de omenire, fata de sine!
Si acuma ca am decis ca facem parte dintr-o categorie inca relativ restransa de ciudati care reinventeaza sistemul consumist conform propriilor conceptii de viata, care urmeaza o cale putin batatorita, sa vedem pana unde frugalitatea si minismul merg mana-n mana si de unde-si spun byebye?
Ambele
- se axeaza pe reducerea consumului, pe economisirea resurselor, pe grija fata de mediul inconjurator
- ne invata sa traim cu putin si sa reducem periodic putinul respectiv
- sunt privite ca o amenintare la adresa actualului sistem bazat pe productie si consum (de exemplu, am auzit deseori: „Daca tu nu cumperi produsul sau serviciul X eu – care produc sau ofer serviviul X – raman fara serviciu“)
- implica un mod de viata inedit si foarte putin cunoscut (In afara de cazul in care ai crescut intr-o familie/comunitate care traia constient in mod frugal/minimalist)
- la o privire superficiala ambele se aseamana cu saracia (de fapt ele sunt opusul saraciei!)
Pana aici si frugalitatea si minimalismul urmeaza acelasi drum: neaga si reduc consumismul.
De la un anumit punct insa drumurile li se separa.
Omul ce traieste frugal, cumpatat nu va arunca mai nimic, va pastra, refolosi si recicla tot ceea ce ii trece prin mana. Intr-o oarecare masura, a fi frugal inseamna a pastra lucruri pentru ca nu se stie niciodata cand iti vor trebui si nu vrei sa le cumperi. A fi frugal inseamna a trai in prezent gandindu-te la maine.
Omul ce traieste minimalist in schimb, renunta la orice nu ii este absolut absolut absolut necesar. Se desparte de orice nu a folosit in ultimele 6 luni. Nu tine dubluri ale aceluiasi obiect. Nu se gandeste la „maine“ in sensul ca „daca va avea nevoie…“ ci stie ca nu va avea nevoie de lucrul respectiv pentru ca, in sinele sau, s-a facut un click si a inteles ca poate trai si vrea sa traiasca fara sau cu foarte putin.
Si atunci, intrebarea care se naste este:
Cat de putin este prea putin?
Cand ne uitam in jur si constatam ca putinul nostru este … indeajuns de putin?
In primul rand, zic eu, trebuie sa privam cuvantul „putin“ de conotatiile sale punitive si sa-l facem echivalent cu „bine“, „frumos“, „luminos“.
Dialoguri:
Ea: – „Vai, in ce casa frumoasa locuinti!“
Eu: – „Multumim frumos!“
Ea: – „Numai decorurile va mai lipsesc!“
Eu zambesc.
E bine sau e rau cand ceva ne lipseste? E negativ faptul ca ne lipsesc perdelele si pozitiv cel ca ne lipsesc grijile sau problemele de sanatate de exemplu? In ambele cazuri este vorba de o lipsa. Si atunci cine decide care lipsa e ok si care nu?
Inapoi la frugal vs minimalist:
Daca:
a pastra un petec de hartie ca poate candva mi-a trebui este un gest frugal
si
a arunca orice nu are un uz concret imediat este unul minimalist
… de la un anumit punct frugalitatea si minimalismul nu numai ca-si separa directiile ci se si anuleaza reciproc, nu-i asa?
Si atunci TU in ce directie o iei?
Pana la urma cred ca trebuie sa-ti fie foarte clar ca nu exista o linie de finish la care ajungi si primesti certificatul care atesta ca de azi esti Om Frugal sau Om Minimalist. Este de fapt un proces care implica absolut toate aspectele existentei tale. Cu cat inveti mai mult despre tine investi sa te detasezi, sa traiesti FARA sau CU MAI PUTIN. Si nu ma refer strict la lucruri aici. Ma refer inclusiv la comportamente. Cand inveti ca valoarea ta nu este definita de ceea ce ti s-a intamplat, de ceea ce ai facut sau cine ai fost in trecut, de ceea ce isi povestesc oamenii unii-altora despre tine, te detasezi de parerea lor, de perdele – oricat de frumoase ar fi ele, de a formula pareri negative despre ceilalti.
Ceea ce vad in tine exista in mine. De aceea aleg sa vad ceea ce e simplu si maret in tine.
Si definitia lui „simplu“ si al lui „maret“ pentru mine este: a nu cara in viata obiecte ci a ma bucura de oameni, de situatii, de natura, de ceea ce am fara a urmari obsesiv si posesiv ceea ce nu am. Exista un motiv in toate.
Asa ca, in concluzie, nici macar nu conteaza daca o iei la stanga sau la drepta, daca te decizi sa urmaresti cararea frugala sau cea minimalista, important este ca esti azi, acum, aici.
Bucura-te de panorama!
Carmen <3, cand eram mici spuneam : "Nu-i frumos ce-ti place tie e frumos ce-mi place mie" si cu timpul ne dam seama ca frumusetea nostra depinde de valorile noastre, care se schimba evolueaza. Cat despre consum acum cativa ani se zicea ca tarile "dezvoltate" consuma cu 3 luni in avans decat ar avea nevoie. Normal totul se reface lemul il folosesti dar copacii vor continua sa creasca, apa o utilisezi intra in sol, se filtreaza si reintra in circuit apei, problema e atunci cand folosesti mai mult decat ai nevoie decat este posibil sa se refaca.
ApreciazăApreciază