E toamna si e momentul just ca sa ne ocupam mai atent de propriul sistem imunitar si sa-l intarim.
Azi am facut o supa dedicata acestui scop.
Cantitatile sunt cam „la ochi” si asta e de bine pentru ca lasa loc amprentei personale (unora supa-crema le place mai groasa, altora mai subire etc) si da prilejul de a recicla unele alimente, o sa vedeti mai incolo la ce ma refer.
Ce-am facut azi?
Am curatat si tocat rapid 7 catei de usturoi marisori si doua cepe mici. Le-am calit in cateva linguri de ulei (ramas intr-un borcan cu eticheta „Anghinare in ulei” – anghinarea a fost folosita cand am facut ultima data pizza”), am adaugat 3 oase de vitel, 6 cartofi mijlocii curatati si taiati in cubulete si o lingurita de seminte de chimin. Toate astea le-am lasat sa se caleasca si, cand ceapa si-a schimbat usor culoarea, am adaugat aprox. 3 litri de apa, o bucata de radacina de ghimbir taiat feliute, o bucatica mica de ardei iute (taiat cu foarfeca), o frunza mare de telina, 1 frunza de salvie, 2 frunze de menta si cateva frunzulite de patrunjel. Ajunsa la punctul asta, am deschis congelatorul si mi-a cazut in mana o punga cu sparanghel alb congelat, am decis ca a venit momentul sau de glorie si l-am adaugat continutului din oala. Am inchis capacul (oala sub presiune) si am lasat totul sa fiarba cam 20 de min. Apoi am ridicat capacul si am controlat c-o furculita: toate legumele erau moi! Am scos oasele, le-am lasat sa se raceasca si le-am dat la caini. Am scos si frunza de telina si am aruncat-o la bio-gunoi. In oala am adaugat sare si piper si am actionat mixerul vertical pana cand am obtinut o crema groasa. Mie insa imi place supa-crema ceva mai lichida asa c-am mai adaugat o cana de apa.
Pare lung procesul tehnologic, nu-i asa? Idee in sine este insa simpla: cat de mult usturoi si cat de multa ceapa, cartofi pentru cremozitate si cate un piculet din fiecare condiment picant. Mancata in pace, la masa cu cineva drag, supa asta face minuni! Pe cuvant! ❤
Si mie imi plac foarte mult supele crema insa ai mei nu se prea dau in vant dupa ele asa ca nu fac destul de des pe cat as vrea eu 🙂
ApreciazăApreciază
pana sa le fac sa fie acceptate le faceam foarte subtiri si fierbeam in ele niste taitei sau bucatele de sunca afumata sau bucatele de cartofi fierti sau le serveam cu grisine sau crackers… cu timpul le-am ingrosat, le-am redus sau eliminat sunca, le-am redus sau eliminat hidratul de carbon… si tot asa… 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
cred ca ai mei refuza de fapt textura de crema, zic ca e piure zemos 😛 si orice as pune in ele toate arata dupa ei la fel
ApreciazăApreciază
uite, eu nu ofer alternative. Ce pun pe masa aia se mananca. Totul e de la Dumnezeu si nimic nu se arunca. Uneori functioneaza sa cuplezi mancarea prost sau deloc acceptata cu ceva „bun”. De exemplu supa-crema de cartofi (ca asa se cheama hihi) si clatite cu dulceata sau ceva ce le place. Regula e ca daca vrei sa ajungi la clatite musai sa te confrunti cu supa 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
mie nu imi place sa-i oblig, dar vor sa manance bine, daca nu p’aci inainte o cana de lapte si un colt de paine si valea 🙂
ApreciazăApreciază
Carmen,supa asta de usturoi e „grea”adica ramane persistent mirosul si gustul de usturoi sau se aplatizeaza totul dupa fierbere?:)n-am mancat niciodata supa de usturoi si in general nu prea il tolerez…
ApreciazăApreciază
fiind calit si apoi fiert, usturoiul isi pierde iuteala caracteristica 🙂
ApreciazăApreciază
pentru a valorifica supa crema acasa, adaug bucati de piine uscata, uscata putin in cuptor
ApreciazăApreciază