Dialoguri

El 1, 14 ani, capabil de orice pentru a amana facutul temelor de vacanta: ” – Hai sa va zic un banc!”

Eu, stiind din experienta ca dupa ce zice 1-2 bancuri am mai mari sanse sa-i redirectionez atentia: ” – OK!

~ zice un banc cu refugiati ~

El1 : ” – Ce tare e! Ha ha ha!”

El 2 (15 ani si 8 luni), vede ca nu rad si decide sa se multumeasca c-un suras: ” – HiHi!”

El 1, considerand ca nu rad pentru ca n-am inteles bancul decide sa-mi mai spuna unul din aceeasi categorie. Il spune si rade. El 2, ceva mai rapid la cuget, a ghicit ca no reaction is the best reaction.

Il mai las pe El 1 sa se desfasoare si apoi…

Eu: ” – Da, ar putea fi chiar amuzant daca nu s-ar trata de o tragedie umana, sper ca e clar ca despre asta vorbim nu? Despre oameni care fug de razboiul din propria tara si isi risca si mai mult vietile calatorind in cele mai dure conditii ca apoi sa ajunga in lagere… va mai amintiti nu bancurile cu evrei ce mi le-ati spus candva si ce am vorbit atunci nu? Situatia este extrem de asemanatoare!”

El 2: ” – Da, El 1 repeta doar ce aude pe la scoala sau bancuri ce le citeste pe net!”

El 1: ” – Apoi daca le e asa de rau aici de ce nu raman acolo la ei acasa?”

Eu: ” – Pentru ca e razboi!”

El 1: ” – Si noi avem probleme dar nu mergem in alta tara, ne vedem de ale noastre!”

Eu: ” – Cu 2 generatii in urma emigratii italieni au luat cu asalt America. Au fost refugiati economici.”

El 1: ” – Totusi noi n-avem nici o treaba cu Siria, deci nu inteleg de ce nu ne lasa in pace…”

Eu: ” – Ai tu cumva garantia ca situatia asta de bunastare pe care o aveti aici, in Italia, o sa dureze pentru totdeauna? Ti-a garantat tie cineva ca n-o sa ajungi si tu candva, undeva, pe-o barca incercand sa-ti salvezi viata? Situatia se schimba de azi pe maine. Sistemele se prabusesc intr-o clipita si nu stii niciodata in ce situatie o sa ajungi si sigur n-o sa vrei ca cineva sa faca glume pe seama tragediei tale.”

3 thoughts on “Dialoguri

  1. Povesteste_le te rog de cele doua fetite de la mine de la lucru, clasa a doua si a treia. Fugind din Eritrea au trebuit sa-si ingroape verisoara in der Wüste.
    Acuma dupa luni de zile le vezi zambind, se comporta ca niste copii.
    Cea mai mare e cea mai buna la matematica ! Sper sa poata sa ramana si sa duca o viata normala.
    Libertatea pe care o am de a hotara unde sa-mi petrec viata este bunul cel mai mare pe care-l am . Il pun chiar si deasupra sanatatii.

    Apreciază

    1. Nu numai ca o sa le povestesc dar o sa si vorbesc cu parintii sa gasim o zi in care sa-i duc la muzeul de istorie pentru ca imi amintesc ca acolo au multe informatii despre italienii ce au emigrat in timpul foamei si unde s-au dus exact (chiar si in Romania!)

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s