Mamaliga din faina de porumb alb si peste in sos tomat

Ieri seara am fost invitati la o cina deosebita: mamaliga din malai alb, facut in mod traditional – adica pe foc de lemne, si asta la aproape 30 de grade temperatura de afara – si peste in sos tomat. Mamaliga se fierbe si se rastoarna pe un fund de lemn ce are legata o ata de maner. Cu ata asta se portioneaza mamaliga. Mi-am adus asa aminte de o matusa din Bucuresti ce facea mamaliga rasturnata cand venea sa-si viziteze sora din Ardeal (pe bunica). O facea din faina „normala”, de malai galben si tin minte ca m-a lasat cu gura cascata cand a rasturnat-o pe fundul de lemn si a incet s-o taie cu ata. Aceeasi senzatie am avut-o si ieri seara desi, pe parcursul anilor, am mai facut si eu cate-o mamaliga rasturnata din cand in cand (de doua ori in 20 de ani!)

Langa mamaliga am mancat peste in sos tomat. Am intrebat-o care e reteta si mi-a spus-o, cu cantitatile la ochi, bineinteles🙂

A avut trei feluri de peste: unul care se chiama asià si face parte din familia rechinilor (Squalus acanthis). Are oasele gelatinoase, la fel si coloana vertebrala deci se poate servi si copiilor. Al doilea tip a fost unul numit „grongo” in italiana (nume stiintific „conger conger”) si, al treilea fel de peste au fost niste „gamberetti” (Palaemon serratus). Pestii i-a portionat, i-a aruncat in tigaia cu ulei de masline incins, a pus capacul si i-a lasat sa se faca. Apoi, fara sa invarta, doar agitand tigaia ca sa nu rupa bucatile de peste. a adaugat cativa catei de ustuoi tocati, 2 pahare generoase de vin alb, 2 linguri de pasta concentrata de rosii, cateva rosii micute taiate in jumatate, sare si piper, a acoperit si a lasat sa faca mai departe.

Am baut vin, am mancat mamaliga cu peste, am vorbit, am ras, ne-am bucurat de viata🙂

15 thoughts on “Mamaliga din faina de porumb alb si peste in sos tomat

  1. Cand eram la Grado cumparam peste asia de la pescarie si-l prajeam dat prin faina de porumb cu o mamaliga pe langa el.
    Gazda ne-a zis sa cumparam pestel asta ca nu are oase.
    o bunatate miam,miam

    Apreciază

  2. ce fain! ia spune-mi, in afara de mamaliga si peste, v-a mai servit si cu altceva, gen aperitiv, apoi desert? ca pe la noi prin tara, daca nu pui si astea, nu esti gazda buna. meseria de gazda la noi mi s-a parut mereu o corvoada, de aceea eu nici nu prea o practic, dar daca lucrurile ar fi asa de simple, ca in postarea ta, mai mai ca m-as reprofila🙂

    Apreciază

    1. Ba si in Franta asta e masa: aperitiv, entrée(antreu?), fel principal , brinza si desert. Daca felul principal e consistent, restul sunt usoare. Si nu sunt cantitatile mari din Romania. Nu te scoli de la masa imbuibat. Antreul e ceva usor, in nci un caz nu te prezinti cu mai multe gen chiftele, salata bœuf si de vinete…ca in Romania.

      Apreciat de 1 persoană

        1. Nu, e inainte de desert. Noi ne-am obisnuit asa, o facem la mese cu invitati, dar altfel doar duminica. Nu ne plac brinzeturile moi, iar munster cred ca nu multa lume ofera(eu am gustat o singura data, doar am gustat🙂 … Noi luam ce ne place doar beaufort ,Comte si capra. N-am stiut ca in Belgia e la aperitiv. Pentru mese mai nou avem un meniu pe care-l rotim putin. As fi tare curioasa cum e la voi in Belgia, dar pe aici nu iesim cu prietenii la restaurant, doar ne invitam pe rind unii la altii.

          Apreciat de 1 persoană

          1. noi am avut atunci platou de branzeturi cu struguri si nuci🙂 – o fi fost vreun mix de inainte si dupa desert🙂
            mie imi place de mor munster si maroilles :)) la fel de puturoase ambele

            Apreciază

  3. ce-mi plac mancarurile astea simple.si matusa mea din Moldova (partea din Romania) taia mamaliga cu ata/sfoara.si facea o salata de peste -tzari-parca cu cartofi fierti.cum nu m-a pasionat niciodata bucataria, nu stateam prin preajma. da cred ca erau fierti pestisorii.
    bine mamaliga se manca cu orice. imi place tare mult.

    Apreciat de 1 persoană

  4. ceva in genul astuia de mancare facea si mama, cu peste macrou parca, daca imi aminesc bine, stiu ca il fierbea pana ce oasele deveneau gelatinoase – era tare buna si tot acompaniat cu mamaliga rasturnata pe farfurie, insa nu taiata cu ata🙂

    mie mi-ar placea tare sa mai pui pe blog retete din astea italienesti, eu sunt innebunita dupa bucataria italiana ca e tare simpla si incredibil de gustoasa

    Apreciat de 1 persoană

  5. cat despre mese si invitati, de obicei aperitivele sunt in platouri/farfurii mari/castraoane, sa ciuguleasca lumea pana vine felul principal. Si aici fac hummus (fierb naut mai mult ca si noua ne place hummusul), salata tabouleh, branzeturi si rosii.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s