Ma gandeam zilele astea ca demult de tot, de ani si ani de zile, nu am vazut lacrimioare si ca parca le-am uitat mirosul… erau florile preferate ale mamei mele si, implicit, si ale mele, de copil…
Azi, pentru prima data am deschis poarta casei de care ma indragostisem in urma cu cateva luni. Am deschis-o cu cheile mele, ce fosta proprietara mi le-a dat in mana zambind si promitand ca va veni in vizita. Deschizand poarta am simtit un miros cunoscut…
– „Uite! Ce de lacrimioare!” a exclamat prietena mea…
Da, acolo erau. Un sir intreg de lacrimioare inflorite, parfumate… la intrarea in curtea noii mele case.
Multumesc 🙂
Luxul Simplitatii 
Bun venit in noua casa!Numai momente de liniste, fericire, bucurii si multa sanatate!Intr-adevar lacramioarele au un miros deosebit!
Te pup!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤ Multumesc 🙂
ApreciazăApreciază
Semn bun, iata! Margaritarele sunt flori minunate si ti-o aduc pe mama ca inger pazitor! Viata lunga si frumoasa in casa ta cea noua!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤ Multumesc
ApreciazăApreciază
Cat de frumos!!! Poate de aceea a durat atat de mult procesul, ca sa va poate intampina aceste lacrimioare ❤ ❤ ❤ !!!!
Sa va bucurati de noua casa!
ApreciazăApreciază
Ei bine, asta da semn de la Dumnezeu 🙂
Sa va fie cu folos noua casa si sa aveti viata buna in ea!
ApreciazăApreciază
ce frumos…. Universul asta ne spune atat de multe, numai de am avea intelepciunea sa il ascultam mai des….
Multa sanatate si fericire in noua casa! Sa va bucurati de ea si sa o umpleti cu multa dragoste!
ApreciazăApreciază
Vad ca si casa va intampina cu drag!
Bine ai venit in casa noua. Sa va bucurati de ea.
Spor la adaptare – urmeaza cativa pasi de munac acolo 😉
ApreciazăApreciază
Un colt de rai !!! Al tau, al vostru !!! Si miaulinele ???? Cui le-ai lasat ???
ApreciazăApreciază
cu miaunele e asa, o dilema dureroasa pentru mine. Unde sunt acuma sunt bine. Au spatiu, au terenurile de vanatoare impartite… din cate am auzit si citit e greu de mutat matzele. Inca nu stiu cum o sa procedez exact. Macar pe cele negre le-as duce in casa noua, nu as vrea insa sa le fac nefericite… habar n-am ce-o sa fac….
ApreciazăApreciază
Inainte de Paste am mutat-o pe mama dintr-un oras in altul. Mishu, motanul, n-a iesit de sub biroul adus de acasa (toata mobila era adusa de la fosta casa) o juma’de zi. A doua zi a stat unde statea si inainte – cu mama in pat. A treia zi l-am scos in ham afara in curte, a iesit din ham, s-a bagat intr-o firida, a iesit din firida, dupa vreo ora de stat afara a vrut sa vina in casa. Pana in a saptea zi nu si-a facut nevoile deloc. Dupa ce, in a 7-a zi am plecat toti si a ramas doar cu mama, a facut un litru de pishu plus restul. De atunci, mama il scoate zilnic afara, sta cam patru ore prin curte, a invatat drumul inapoi, vine in casa si-si face nevoile in casa, nu in litiera, ci pe un covor din fata baii 🙂
Crede-ma, se adapteaza la noile teritorii, nu-ti mai face probleme.
ApreciazăApreciază
Multa fericire si sanatate in noua casa, care v-a intimpinat asa de frumos!
ApreciazăApreciază
Multumesc frumos tuturor ❤
ApreciazăApreciază
ia uite ce-ntampinare frumoasa! sunteti bineveniti:).Noroc si fericire deplina.
Daniela
ApreciazăApreciază