De ce ti-e frica?

(Foto: http://www.descopera.ro/natura/6849690-60-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-ciori-corbi)

Am in fata casei o voliera mare in care cineva tine inchisi papagali ce ii creste de generatii. Desigur ca nu este o viata demna de o pasare, aceea de a sta inchisa intr-o voliera acoperita cu nailon ca sa nu te bata soarele si sa-ti decloreze penele DAAAR nu despre asta vreau sa scriu.

Intr-o buna zi am asistat la o faza. Papagalii erau cuminti in voliera lor, nu se auzea nimic, semn ca se odiheau. Sau jucau carti. Sau faceau bicepsi, cine stie…

La un moment dat, un corb s-a asezat pe creanga unui copac din apropierea volierei. S-a uitat in stanga, s-a uitat in dreapta si a facut: cra cra!

Doua sunete ce au iscat o adevarata isterie in voliera. Papagalii au inceput sa se agite, sa zboare care pe unde, sa se bata de voliera in disperarea lor…

Si asta m-a facut sa ma gandesc ca, de fapt, ei s-au nascut in captivitate, „protejati” de sarmele coliviilor, la fel ca si parintii, bunicii, strabunicii si stra-strabunicii lor. In mod „normal” ar fi putut sa danseze Macarena la auzul corbului. Sa ii faca „sac-sac” si sa ii arate fundurile.

Intrebarea ce se pune este: De unde au inteles papagalii ca, auzind vocea corbului, ar fi in pericol? Nu au vazut niciodata un corb, de asta garantez eu.

Si sigur ca raspunsul este: din instinct. Adica din fricile stra-stra-stra-mosilor lor, ramase inscrise in DNA-ul lor papagalesc.

Si oare NOI cate frici ce nu sunt ale noastre, caram in spate? Si care este rolul fricilor, al emotiilor negative, in general?

Rolul lor este sa ne tina in viata. Sa ne faca sa vedem pericolul (masina care se apropie) si sa luam masuri (sa ne punem la adapost). Fricile insa au si efecte secundare. Daca ramai incatusat in ele nu poti sa avansezi. Frica te tine in loc. Frica adica este partea de sub apa a barcii numite viata. Te face sa plutesti dar te tine in loc. Fara vele, fara vant, fara motor, nu poti sa mergi nicaieri.

Da, nava are nevoie si de o parte superioara pentru a se putea pune in functiune. Are nevoie de iubire (vela), de intelegere (vant), de compasiune (motor).

Ce frici ne tin in loc, incatusati, izolati de lume si de noi insine?

a. Frica de boala si de moarte de exemplu?

Da. Si boala si moartea sunt probabilitati reale, cea de-a doua este mai mult decat atat, o certitudine chiar! Si da, bolile mortale cum ar fi cancerul, au (probabil) cauze genetice. Si/sau tin de mediul inconjurator. E ca o loterie nu? Ei bine, cu cat cumperi mai multe lozuri cu atat iti cresc „sansele” de a castiga. De cate ori fumezi o tigara cumperi un loz. De cate ori mananci porcarii cumperi un loz. De cate ori nu faci miscare cumperi un loz. De cate ori nu ai grija de sufletul si nu-ti controlezi nivelul de stres mai cumperi un loz.

Solutia, desigur, este una singura: nu mai cumpara lozuri! N-o sa-ti anuleze probabilitatea de a te imbolnavi dar o s-o reduca foarte mult!

b. Frica de a nu fi indeajuns de bun/frumos/destept/bineintegratinsocietatesibinepozitinatpescaraprofesionala?

Well, aici am vesti proaste: pentru unii n-o sa fii niciodata indeajuns de bun/frumos/destept/sietc. Asta e realitatea. Vor exista mereu oameni ce vor vedea in tine ceea ce nu poti, nu stii, nu ai, nu esti. Vor exista mereu oameni care vor spune ca ai putea sa fi putut sa fi facut mai devreme ca ai fi fost si ajuns si dres mai mult. Si intrebarea nu este daca au sau nu dreptate. Intrebarea este de ce iti pasa de ce zic altii despre tine si de ce mama saraciei te inconjori cu astfel de oameni? Ha? Zi mai tare ca n-aud!

Solutia ar fi de fapt doua: 1) Triaza la sange oamenii cu care vii in contact. De cate ori te relationezi cu o persoana, iti investesti timpul in relatia voastra. Investeste cu cap. si 2) Scrie-ti in frunte ca sa vezi de cate ori te uiti in oglinda ca ESTI DESTUL! ESTI OK! ESTI PERFECT asa cum esti! Cu tot cu hibe si defecte! Stii de ce? Pentru ca restul calitatilor, cele BUNE, POZITIVE, prevaleaza. Si aspectele tale negative nu sunt adevaruri universal valabile si batute-n cuie, in nici un caz! Ele sunt trambulina de pe care-ti iei avant ca sa inveti.

c. Frica de a fi ridiculizat/de a se face misto de tine/de a ajunge intr-o situatie penibila?

Da, in lume sunt multi mistocari si multi profitori. Unii abia asteapta sa te intorci cu spatele catre ei ca sa-ti traga presul de sub picioare si-apoi sa se cracaneze si sa faca pe ei de ras. Ce distractie ieftina! Anyway, o sa repet intrebarea de la punctul b.: ce naiba cauti in compania lor? Daca te indoiesti cumva ca ai merita altceva, de exemplu relatii pline de stabilitate, de incredere, de apreciere reciproca asculta-ma bine: MERITI CE E MAI BUN IN LUMEA ASTA SI IN OAMENI!

Solutii: 1) triaza ca la punctul b. si 2) Mare atentie sa nu faci chiar tu parte din categoria mistocarilor si a tragatorilor de presuri.

d. Frica de batranete?

Dap, si-asta e una grea. Imbatranim, fara doar si poate. INSA: cine zice ca o sa devenim babe/mosi dementi si cu toiagul tremurand in mana? Cine zice ca n-a fi TOCMAI batranetea perioada „de aur” a vietii noastre? Gandeste-te: experienta de viata solida + timp berechet la totala dispozitie + responsabilitati marunte o data ce pruncii-s mari si la casa lor + creativitate cat incape = un mos sau o baba beton! Din aia care merg cu bicicleta si sar coarda, merg la cinema, fac plaja la nudisti etc. Nu-i asa ca avem tot interesul sa ne mentinem in forma? Casa de batrani sa ne astepte caaaat de mult posibil. Deci:

Solutia: alta nu exista decat ca trebuie musai musai sa avem grija de noi.

e. Frica de a fi considerati sau de a chiar fi prosti?

Cu vremea cica niste neuroni mor. Din cauze naturale, cauze chimice, care cum poate. Cu vremea cica nu se mai nasc alti neuroni si nu mai avem capacitatea de a invata lucruri noi. Parerea mea: BULLSHIT! Sau, cum ar spune bunica mea: Un drac sut si unu’ cu coarne! Da, neuronii mor. INSA s-a demonstrat stiintific ca putem sa ne cultivam noi neuroni. Facand sport ne ajutam creierul sa genereze neuroni noi. Invatand lucruri noi, mentinem neuronii din dotare antrenati.

Solutia: sa ne antrenam corpul si mintea (fa rebus de exemplu!)

f. Frica de a nu fi iubiti?

Da, si asta se poate intampla. Sa nu fim iubiti de cei din jur. Ori pentru ca nu sunt ei capabili sa ne ofere iubirea de care avem nevoie, ori pentru ca nu stim noi sa ne facem iubiti? Cine stie. Oricum nimeni in lumea asta nu ne datoreaza nimic si, mai ales! iubire. Nimeni in afara de… ai ghicit!!! – de tine insuti! Degeaba te iubeste o planeta intreaga daca TU nu stii sa te iubesti. Vezi Whitney Houston.

Solutia: sa invatam sa ne iubim. In fiecare zi cate o lectie. In fiecare sa ne spunem cate un lucru pozitiv, creativ, dragut, iubitor. Cine se iubeste pe sine nu va fi niciodata neiubit.❤

g. Frica de a-ti pierde acoperisul de deasupra capului?

Putini din noi traiesc fara sa fi luat un credit. Din pacate asta e unica solutie in caz ca nu ai mostenit nimic de la unchiul din America. Din punct de vedere emotional insa, viata cu credit nu este pentru orisicine, si mai ales nu pentru oameni sensibili ca noi. Imi amintesc reactia corpului meu cand am decis sa vom lua un credit: insomnie, stari anxioase si tot arsenalul. La vremea aceea m-a speriat insa o prietena mi-a explicat ca este o reactie foarte normala avand in vedere ca alegeam sa ma leg de banca pentru o perioada foooarte lunga de timp. Nu stiu daca un venit mai mare ar fi fost solutia ideala, in viata am avut si perioade lungi in care, pentru trai foloseam doar 3% din venitul meu maricel si totusi nu „ma descurcam” cu banii si, de strans am strans un minim necesar in perioada respectiva.

Solutia: fa-ti un plan de iesit din datoria fata de banca. E clar ca viata cu credit nu e pentru tine. Studiaza cum poti face sa iesi cat mai curand din situatia respectiva si concentreaza-ti atentia pe asta. Dave Ramsey ofera un plan foarte eficient ce se poate adapta situatiei personale.

h. Frica de a-ti pierde serviciu?

Initial am vrut sa o integrez fricii de la punctul g. dar este o frica ce-si merita locul ei in top. OK, care ar fi scenariul cel mai negativ posibil in acest caz? Ca nu ai reusi sa-ti platesti ratele creditului de la banca si aceasta te lasa fara casa? Ca nu ai reusi sa platesti facturile de curent, gaz, sa-ti cumperi de mancare?

Solutia: Conform planului mentionat mai sus, cel al lui Ramsey, pentru o asemenea situatie de urgenta se creaza un fond. Fondul de urgenta. Face MI-NU-NI! In momentul in care stii ca ai de-oparte, la dispozitie in orice moment, o suma X care sa acopere traiul tau pe o perioada de X luni, te simti mai usor, ai mai mult aer in piept, dormi mai bine si iti intampini ziua de lucru cu o alta atitudine. Adica in loc de: „hai ca vin la job ca-mi plateste ratele”, se intampla ceva in genul „come on job, show me what you can”

Despre relatia ce o avem noi, femeile romance, cu jobul mi-am propus sa scriu curand, mai pe larg.

6 thoughts on “De ce ti-e frica?

  1. asta e un articol foarte bun. putem sa mai completam si noi cu alte frici? ca eu o am de exemplu pe aia de a ramane fara acoperis deasupra capului. casa am luat-o cu credit si na, ma tem ca n-o sa-l mai pot rambursa daca raman fara job. e destul de improbabil, dar eforturile de a tine lucrurile cat de cat sub control imi consuma mult prea multa energie acum. ce-o fi de facut? stiu, sa-mi caut un job (mai) bine platit, dar asta e deocamdata o utopie. sa nu ma mai gandesc? fac lucruri fara sa-mi dau seama (economii la sange eu, dar ii impun si lui, ceea ce nu-i place).

    dintre toate fricile enumerate de tine cel mai tare ma enerveaza aia cu mistocareala. nu suport oamenii mistocari, nu i-am suportat niciodata si din pacate am unul in anturaj, de care ma tot gandesc cum sa scap fara rani reciproce.

    Apreciază

  2. Buna Carmen !!! Sa stii ca si mie imi plac ff mult ciorile !!! Le admir inteligenta si mai ales ca sunt smechere si se pot descurca in orice situatie !! De fapt mie imi plac toate pasarile cerului, ador pisicile, iubesc cateii !!! Din toate temerile pe care le-ai enumerat eu, ma regasesc in toate !!! Frica de boala si de moarte ma obsedeaza !!! Ma lupt de ani buni cu depresia, anxietatea, cu zile de tristete interioara si zile cu bucurie nemotivata !!! Mi-e dor de mama, de tatal meu !!! Morti amandoi !!! La 39 de ani deja mi se pare ca sant ca o frunza in vant !!!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s