Despre (ne)fumat

Am promis zilele trecute un post despre cum am reusit eu sa ma las de fumat asa ca revin cu un text care sigur o sa fie lung si, pe alocuri, foarte personal.
O sa incep cu inceputul si o sa spun ca
– Am cunoscut tigara inca din copilarie. Parintii mei au fost amandoi fumatori, cu tot ceea ce decurge din statutul de parinte fumator.
– Am inceput sa fumez activ pe la vreo 17-18 ani si, pe o perioada de cativa ani buni, am fumat 2 pachete pe zi.
– Tigara mi-a tinut loc de tot ceea ce nu am avut parte in viata. A fost mereu prezenta si m-a „tinut de mana” de cate ori am fost la greu. A fost mereu prezenta si m-a insotit cand mi-a fost bine. Pentru toate astea ii multumesc.
doar ca…
la un anumit moment al vietii, am decis ca a facut destule pentru mine. M-a ajutat sa cresc. Si am decis ca e cazul s-o trimit incet incet in pensie.
Cand spun ca pentru mine tigara a fost o prezenta activa, ma refer la faptul ca aproape orice am facut in viata ori o aveam in gura ori fumegand in scrumiera, langa mine. Citeam fumand. Gateam fumand. Coseam la masina fumand. Telefonam fumand. Traiam fumand. Pe vremea mea inca se fuma in avioane 🙂 Se fuma in baruri. Se fuma oriunde. Cand a inceput sa se restrictioneze fumatul in locurile publice stresul meu a atins niveluri absurde. Ca fumator oricum aveam in mine grija ca oare am destule tigari? Mi-or ajunge pana maine? Am bani de tigari? E deschis la chioscul de tigari? La toate grijile astea s-au mai adaugat cateva: oare o sa gasesc acolo unde merg in vizita un loc pentru fumat? Oare in aeroport o sa gasesc unde sa fumez? De doua ori am fost in coliviile infecte unde se fumeaza in ultimii ani in aeroport. Cine-i fumator sigur ma intelege. Eram bulversata de dorinta de a fuma si de oroarea de a intra in cutiile alea cu aer mizerabil…
Cand ma uit la fumatorii de azi, ii compatimesc. De cate ori vor sa traga o tigara trebuie sa iasa afara, in fata usii. Candva fumatul era un adjuvant al socializarii. Azi fumatul te izoleaza. Nu mai esti sufletul petrecerii, esti stalpul din fata usii…
Fumatul iti fura timp din viata. Nu, nu mai e ca pe vremea mea ca se putea fuma unde voiau muschii tai si puteai munci fumand, trai fumand. Nu, azi iesi afara, in fata usii. Daca socotim 5 minute/tigara, cu 12 tigari insumam o ora intreaga. O ora in care nu ai muncit, nu ai tinut companie familiei, nu ai citit, nu te-ai uitat la tv ci ai stat afara, in fata usii. Nu, categoric, fumatul nu mai e ca pe vremea mea!… 🙂
Am fumat ultima tigara pe data de 13 decembrie 2008.
Cu cateva zile inainte prietena mea nascuse un baietel si cumva nu am vrut sa trebuiasca sa-l fereasca mama-sa de mine cand oi fi cu tigara in mana.
Cu cateva luni in urma, in iulie, incepusem psihoterapia. Care a influentat decizia mea din doua directii. Prima ar fi aceea ca financiar nu mi-am mai putut permite si sa fumez si sa-mi platesc sedintele si a doua ar fi ca psiholoaga a preluat o parte din rolul simbolic al tigarii: mi-a fost ea sprijin emotional si afectiv.
Din punct de vedere absolut personal, parerea mea de om (ca NU sunt doctor nici psiholog!) este ca fumatorii sufera de o usoara depresie pe care o trateaza cu… nicotina. Si pe ce ma bazez cand spun asta? Nici un om care se apreciaza, se respecta si se iubeste pe sine insusi nu s-ar otravi cu mana lui!!
Vorbeam o data cu o prietena fumatoare si am intrebat-o ca, daca ar avea, mi-ar da mie o lingurita de otrava? A raspuns cu un NU categoric. Atunci am intrebat-o de ce isi da ei insasi periodic otrava? Se iubeste pe ea mai putin decat ma iubeste pe mine?
Psihoterapia am inceput-o pentru alte probleme, nu neaparat pentru dependenta de tigara. Eu eram deja informata si pregatita. Ce vreau sa spun este ca nu iti trebuie neaparat psihoterapie ca sa te lasi de fumat. www-ul e plin de resurse care sa te ajute. De la literatura de specialitate la board-uri de sustinere.
Ce am invatat eu, despre fumat si despre dependete in general:
– ca in spatele tigarii sta o adevarata industrie, lacoma sa-mi ia banii. In momentul in care ma decid sa ma las de fumat, industria farmaceurica vine cu promisiuni de genul: tigara electronica, plasture cu nicotina etc. Pentru ca nah, si ea vrea tot banii mei. Dar nici o tigara electronica si nici un plasture nu poate sustitui dragostea de sine nu-i asa? Asa ca ma reapuc de fumat, adica de dat banii industriei de tutun si cand ma satur aterizez iara in bratele farmaciei… Nu cunosc pe nimeni care sa se fi lasat de fumat cu inlocuitori de tigara!
– ca n-o sa ma ingras cand ma las de fumat! Ajunge sa fiu mai atenta la cat mananc si sa adopt un stil de viata activ si nu ma ingras. Eu am inceput sa ma ingras la un an dupa ce ma lasasem de fumat, din cauza unor vitamine luate aiurea.
– ca sigur n-o sa fiu mai stresata fara tigara pentru ca fumatul NU reduce stresul. Pentru minciuna asta cu „fumatul reduce stresul” eu as pedepsi cu inchisoarea pe cei care-o inventat-o si raspandit-o. Tigara poduce stres, nu il reduce! Spune asta cineva care a fumat apoape douazeci de ani – adica eu! Care stres dispare in momentul in care aprindem o tigara? Cel cauzat de „oare am tigari destule?” „oare se fumeaza unde merg?” „oare am bani destui pentru tigari?” „Oare functioneaza automatul de tigari?” „Sa nu rman fara tigari pe noapte!!”. Da, asta e stresul care dispare in momentul in care aprind o tigara. Dar stiti ceva? Un nefumator NU are stresul asta! hehe
Imaginati-va urmatoare situatie: o gara si un tren care intarzie. Si doua persoane care vin astepte un prieten. Una fumatoare una ne-fumatoare. Ce face nefumatorul? Se necajeste, isi reduce insa consumul de energie, se aseaza si mediteaza sau citeste un ziar. Ce face fumatorul? Se uita la ceas… aha, inca zece minute, fuge repede afara sa fumeze o tigara. Se intoarce dupa cinci minute si aha! intarzierea se pelungeste cu inca cinci minute asa ca repede afara, inc-o tigara. Si acuma sa raspundem la intrebarea: Tigara CHIAR reduce stresul?
Am vorbit mai devreme despre banii ce-i investeste un fumator in industria de fumat cand nu-i da industriei farmaceutice. Si nu vorbim de bani marunti! In nici un caz! Nu stiu exact costurile tigarilor in ziua de azi, o sa socotim cu un pret general de euro 4/pachet, 1 pachet/zi. In zece zile avem 40 de euro, intr-o luna apoximativ 120! asta in zece luni face euro 1.200!!! Adica o mobila faina! Un concediu super fain! Rata la o masina! Fondul de siguranta al unei familii! Bani pe care nu stim ca-i meritam ca altfel nu i-am arunca asa magnatilor tutunului si bosilor medicamentelor! Sunt toti bani munciti de noi si-i meritam, va promit!
Sigur ca aud fumatori care spun ca fumeaza de plictiseala, insa se pot lasa cand doresc ei. Nu ma prefac ca-i cred pentru ca se pot minti doar pe ei insisi cu asta. Pentru ca a te lasa de fumat nu este o decizie a constienta ci una emotionala, sufleteasca, afectiva!
Altii spun ca fumeaza putin, un pachet pe saptamana. In prezenta mea, in decurs de trei ore , ies de trei ori pe balcon la tigara. Un pachet avand 20 de tigari si-o saptamana sigur mult mai multe ore… Si oare chiar conteaza ca fumam mult sau putin? Riscul de cancer si alte boli cauzate de fumat exista si la o tigara pe zi si la 2 pachete pe zi. Sigur ca in al doilea caz este mult mai mare dar oare care e diferenta intre a ma lasa calcata doar o data de-o masina sau de mai multe ori consecutiv?
Daca stiu vre-un truc, vreo scurtatura?
Sa vedem…
– o idee ce pe mine m-a ajutat a fost aceea de a inceta de a-mi fi frica de ce va fi dupa ce-o sa ma las de fumat ci sa invat sa ma bucur de ce va fi. Sa proiectez chestii pozitive in mintea mea, sa ma focusez pe bine, pe avantaje.
– o alta idee, pe care de altfel se bazeaza reusita, este sa faci cu dragoste orice faci. Daca te-ai lasat si te-ai reapucat nu-i bai, iubeste-te oricum, o sa reusesti data viitoare! N-o sa te poti lasa de azi pe maine? Nu-i bai, redu constient numarul tigarilor. Nu le mai tine la indemana astfel incat de cate ori te ridici si mergi sa le cauti sa constientizezi ca aha, inca o tigara. Redu-le pana le elimini. Eu le-am tot redus pe timp de doi ani… Cu ceva vreme in urma am scris un post despre rolul vointei in lasatul de fumat: https://simplitaly.wordpress.com/2012/12/14/ganduri-diverse-si-despre-a-avea-vointa-in-a-se-lasa-de-fumat/
– nu te astepta ca s-a schimba ceva dramatic in momentul in care n-o sa mai fumezi. N-o sa fie nici sfarsitul lumii nici 4 iulie la americani. Viata o sa continue exact ca inainte doar … fara tigara 🙂 (si cu mai multi bani in jeb hihi). O sa faci aceleasi chestii si o sa intalnesti aceeasi oameni. Unii din ei o sa fumeze, dar aia e treaba lor.
– candva demult, vorbind cu un alcoolic uscat ce mergea la spitale sa ofere asistenta alcoolicilor in situatii de criza, l-am intrebat ce ochi fac alcoolicii activi cand le spune ca el de 11 ani n-a mai baut nimic? Si mi-a raspuns urmatoarele: „Carmen, pentru un alcoolic este greu sa-si imagineze o saptamana, o zi, fara alcool. Daca le-as vorbi de perioade lungi de abstinenta ar dispera!”. Lectia invata de aici este sa luam viata pe bucati, o zi la rand. Sa nu ne gandim ca oare o sa putem sa nu fumam o saptamana sau un an? Sa ne focusam pe azi. Telurile sa fie de scurta durata: azi nici o tigara. Si curand maine o sa se transforme in azi si tot asa… 🙂 Imi propun sa nu fumez azi. 🙂
– sa NU va temeti de simptomele de abstinenta. Dependenta de tigara nu este una fizica decat foarte foarte putin. Nu se poate compara cu cea de alcool, in nici un caz! Alcoolicii au nevoie de asistenta medicala cand se lasa de baut. Fumatorii nu pentru ca, asa cum am spus, corpul nu duce dorul tigarii. Stiti perioadele de gripa cand nu fumam timp de cateva zile? Ce se intampla? Intram in delirium tremens? Sigur nu :)) Un simptom ar fi, pana ce creierul si corpul se obisnuiesc sa se descurce fara fum… o senzatie in stomac, de parca ti-ar fi un pic foame. Poate de aia multi se ingrasa cand se lasa de fumat. Confunda senzatia respectiva cu foamea. Daca insa tinem un jurnal alimentar si ne ocupam mintea si trupul cu niste proiecte interesante pe parcursul acestei perioade de tranzitie, senzatia respectiva dispare. Dispare oricum, dupa cateva zile 🙂
O sa inchei cu completarea ca daca imi mai vine vreo idee o sa revin asupra textului. Inchei cu speranta ca cineva o sa gaseasca in randurile astea inspiratia de a se iubi mult mult pe sine insusi pentru ca meritam
– sa avem banii nostri
– sa respiram aer curat
– sa fim un model pozitiv pentru copiii din jurul nostru.
Pana o sa reusiti voi sa va iubiti sa stiti ca in inima mea am un ocean de iubire pentru toti cei care inca mai au nevoie sa fumeze.
🙂
Nu vreau si nu trebuie sa fiti de acord cu tot ce am scris eu aici. Take what you need and leave the rest! – Luati doar ceea ce va foloseste si restul lasati-l aici! 🙂

6 gânduri despre ”Despre (ne)fumat

    • simplitaly zice:

      Raluca eu nu cred ca este o idee buna sa inlocuim o dependenta cu alta, si nu cred ca o dependenta poate fi mai sanatoasa decat alta. Abuzul de ciocolata duce la diabet si la alte multe probleme. Cum am spus, dupa parerea mea, solutia este construirea si intarirea auto-stimei si combaterea depresiei.

      Apreciază

  1. cristina zice:

    eheei, eu te felicit pentru acest fenomen – al lasatului de fumat – in forma in care l-ai experimentat. la mine a fost cu mult mai complicat si nu as mai vrea sa mai trec vreodata prin ce-am trecut in ultimii doi ani de cand nu mai fumez. nu regret, dar nici nu dau sfaturi pro. de fapt, ma abtin sa mai comentez in vreun fel lasatul de fumat, pentru ca nu e la fel la toata lumea, iar experienta mea nu cred ca ar ajuta cuiva, a fost prea dura.
    una peste alta, singurul avantaj obiectiv si de netagaduit al lasatului de fumat este aspectul financiar. fie si numai pentru asta si daca te lasi, esti tare.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s