Mitza e bine. M-am gandit sa scriu cateva randuri despre cum s-a acomodat ea, o pisi de exterior, la viata de „inauntru”, in caz ca cineva are nevoie de info si de inspiratie :).
In prima noapte de dupa operatie am tinut-o in cabina de dush. I-am pregatit si o litiera dar pentru ca am avut o problema de comunicare, ea a dormit pe nisipul din litiera si a facut pipi pe covorase 🙂
A doua zi am lasat-o afara, inclusiv peste noapte, si m-a mustrat constiinta pana la cer stiind ca am o casa atat de mare, incalzita, in care nu am fost in stare sa gasesc un locsor sa i-l ofer pana se face bine de tot. M-am uitat si la prognoza meteo pentru perioada urmatoarea, ziceau de ploi, vanturi si ninsoare, asa ca am decis: Mitza revine in casa!
Am cazat-o in camera mica. Am adus un covor nefolosit din beci si am acoperit parchetul cu el. Peste covor am pus o prelata de plastic dintr-o piscina gaurita si, deasupra, litiera improvazata dintr-o cutie de carton.
Am luat pisi cu drag in brate si am pus-o pe litiera ca sa inteleaga ca e a ei. De atunci nu am mai avut nici un fel de probleme, o foloseste la modul atat de profesionist de parca toata viata asta a facut.
Doarme pe pat. Am acoperit patul cu mai multe cuverturi in caz ca s-ar fi scapat si aiurea sa nu se murdareasca salteaua.
Am investit 4 euro in nisip pentru litiera. O data pe zi, dimineata, strang c-o manusa de guma bulgarii de caca si pisu din litiera, matur nisipul ce-l imprastie in jur, ii dau de mancare = 5 minute. Seara mai arunc o privire cu manusa prin litiera = 3 minute. Deschid fereastra si ma asez in fata ei ca altfel ea saraca vrea sa iasa = 2 minute. Si asta e toata munca ce o am cu ea.
Nisipiul din litiera este foarte eficient, camera ei nu miroase deloc. Ea, ca atare, este o prezenta foarte placuta. Ne trezeste noaptea cand incepe sa-si acopere treburile din litiera pentru ca se aude destul de tare dar nu e deloc deranjant. Usa camerei ei este mereu deschisa dar ea doar rar iese, da o raita prin casa si se intoarce la caldurica 🙂 Pisicile iubesc linistea si eu sunt foarte fericita ca pot sa i-o ofer Mitzei acum, cand are asa de mare nevoie de ea.
Sigur ca viata ei este afara, nu intr-un apartament. Blanita pe burtica ii creste incet incet si, cand temperaturile n-o sa mai coboare sub zero grade o sa-i redau vechea ei viata cu soricei si pasarele si alte pisici. Pana atunci convietuim si o ducem bine 🙂
Asa arata operatia azi (a fost sterilizata pe data de 11.02.a.c.)
Luxul Simplitatii 