Ganduri diverse si rolul vointei in renuntarea la fumat

Imi sorb cafeaua, ma uit la Cesar Millan la tv si cuget la ce am de facut zilele astea

– rezolvat acte

– facut lista de vacanta

– cusut pernuta pentru scaunul din birou

Am trecut ieri mental in resvista toate chestiunile ce m-au ajutat sa ma las de fumat. Si cele ce m-au tinut blocata ani de zile. Ca de exemplu ideea falsa ca, pentru a te lasa de fumat, trebuie sa ai VOINTA. Pe mine cuvantul ala scris cu majuscule ma scoate din tatani. Ce inseamna sa ai vointa? De unde se ia vointa asta? Daca nu ai vointa este un om defect? M-am certat eu pe mine, timp de multi multi ani, pentru ca nu am avut vointa sa ma las de fumat.

Azi insa stiu ca vointa nu are nimic de a face in toata povestea asta. Fumatul este un simptom al unei boli sufletesti. Este auto-medicatie. Si daca sufletul este bolnav ce ar putea vindeca vointa? Daca ma tai la mana de exemplu, rana se videnca daca am eu vointa? Nu cred. E nevoie de altceva, sigur nu de vointa. E nevoie de timp. E nevoie de dragoste. Pentru cei din jur mai intai, pana invat sa ma iubesc pe mine. E nevoie de a crede. A crede ca timpul + dragostea (= Dumnezeu?) o sa lucreze pentru mine, sa ma ajute in drumul meu. Nu suntem singuri in lumea asta. Nu suntem singuri nici macar in Universul asta. Universul lucreaza prin oameni.